Home
> Pentru meditatie > citatul zilei – merita o mica meditatie
citatul zilei – merita o mica meditatie
Un mic citat pentru astazi asupra caruia merita sa meditam pentru ca este real:
Tot ceea ce oamenii iti spun ca nu poti face, incearca si vei vedea ca poti
Adaugati inca un mic ingredient ca sa continuam meditatia: este stabilit stiintific ca ne autoprogramam performantele. Astfel, daca vom crede nu putem sa realizam un lucru, chiar nu vom reusi. Per a contrario, daca credem ca putem face ceva, pana la urma chiar asa va fi. Cum era citatul din Biblie: “Credinta ta te-a mantuit!”. Asadar va invit sa credeti ca puteti si veti ramane surprinsi!
Categories: Pentru meditatie
jurnalul unui anxios 
nu stiu cine esti cu adevarat… n-am citit toate postarile tale dar cu siguranta le voi citi. vreau doar sa-ti multumesc pentru tot ce-am gasit pe blogul asta. azi, macar azi… m-am simtit mai increzatoare ca voi invinge starile astea cumplite care mi-au ruinat viata in ultimul an … multumesc, doar atat !
Multumesc si eu! Doar atat! ๐
citesc…sunt la conversatia cu Maria. ” M-ati pierdut ” ๐ ๐ …Azi, inainte sa gasesc blogul asta am facut programare la psihiatrie, al 4-lea in ultimul an… N-am luat niciodata antidepresivu’ care mi se tot recomanda, mi-e teama de el. Acum ma gandesc la psihoterapie, pe bune daca stiu ce vreau si ce e mai bine… Tulburari anxios-depresive, cam la un an dupa nastere – pe motive relativ banale. Mi s-a intimplat mie.. la naiba cum mie ? N-am crezut asa ceva dar uite ..ca s-a intimplat.
Daca ar fi sa ceri opinia mea, iti recomand psihoterapia. Conditia e sa gasesti un psiholog bun. Daca vrei, iti pot da unele sfaturi si recomandari! Apropos de comentariul tau… Si anxietatea cred ca e una dintre starile care, inainte de a ni se intampla, se puteau intampla oricui, doar noua nu…. ๐
Nu stiu inca un psiholog bun in Bucuresti. O sa ma interesez. La mine problema e anxietatea – nu mai pot sa traiesc asa. Am stomacul ghem, maxilarul inclestat, umerii adusi usor in fata, de parca ar sta cineva cu pisolul in timplele mele iar eu incerc sa ma apar. Nu stiu de ce si diagnosticul de depresie, poate doar ca de fiecare data cand am ajuns la psihiatru am izbucnit disperata in plins…Am nevoie de ajutor si de sfaturi, clar. Prietenii si familia stiu prin ce trec, nu stiu insa in ce masura ma inteleg. E greu sa intelegi daca nu treci prin asa ceva. Totul a debutat cu un atac de panica, urmat de cateva nopti nedormite… apoi starile astea zilnice, care imi afecteaza viata de familie, jobul … La baza, nimic serios care sa ma fi adus aici – ca si evenimente, intr-un timp relativ scurt – aparitia copilului si evident oboseala cumplita, moartea soacra-mii (destul de tanara), o perioada financiara mai proasta sau cea mai proasta din ultimii ani. Monotonia in cei doi ani de stat cu cea mica, apoi ceva probleme de sanatate – minore, dar care m-au transformat intr-o ipohondra veritabila. Frica de moarte, etc … Probabil ca stii …
Cunosc foarte bine despre starile de anxietate sau depresie pentru ca, exista o anumita sinonimie intre termeni. Exista insa si o veste buna: totul va trece! Ai incredere!
Va trece ๐ La un moment dat ii vei rade in fata ‘anxietatii’, iti garantez. Dupa ce vei trece peste te vei bucura de viata mai mult decat te bucurai inainte ๐ O zi buna !
Sper !!! A trecut deja un an si ceva … Dar este adevarat ca pana acum nu am luat atitudine. DOAR MI-AM PLANS DE MILA …si m-am indopat cu xanax.
Pentru mine conศtientizarea stฤrii funcศioneazฤ, cรขnd รฎncep sฤ simt cฤ lucrurile nu merg bine ศi apar gรขnduri sฤ le spunem “negative”, le contracarez gรขndindu-mฤ la ceva ce รฎmi place, acordรขnd atenศie respiraศiei, bฤtฤilor inimii. De asemenea tehnicile de NLP au mers. Cรขnd depฤศeศti etapa te simศi alt om, optimist, pozitiv ศi cei din jur observฤ ศi reuศeศti sฤ transmiศi o stare de bine. Fฤrฤ fricฤ viaศa este minunatฤ ศi plinฤ de posibilitฤศi.
Pana sa mai citesc una-alta pe-acest site nici nu-mi dadeam seama ca mintea mea ” fuge ” aiurea facand niste scenarii cumplite. Acum am inceput sa-mi dau seama ca nu e in regula si sa intrerup cumva sirul gandurilor. Nu de putine ori mi s-a intimplat ca in timp ce eram in masina cu familia – sa-mi vina in minte un posibil accident – scenariu care se derula dezastruos in mintea mea…. Azi a fost prima oara cand am incercat sa intrerup totul. Mai greu, dar e un inceput …
Bravo! E un prim pas foarte bun si sincer ma bucur mult. Ceva similar pateam si eu, insa mie imi veneau in gand toate lucrurile care nu au mers bine in ziua respectiva, din nou gresit, acum incerc sa ma gandesc la ce a mers bine, la ceva ce imi face placere si e mai usor. Multa bafta in continuare, o sa fie cu fiecare zi ce trece tot mai bine ๐
Multumesc pentru sustinere Deea !
Salut/buna, imi place ideea blogului tau si ai facut/faci o treaba minunata.
Dar nu cu o lauda vreau sa iti consum putin timp, ci cu o rugaminte.
Si eu sunt anxios, depresiv..si in multe din starile pe care le cunosti sau le-ai cunoscut.
Am primit acest link http://www.youtube.com/watch?v=zOzsjEmjjHs al unui om extraordinar..nu e vorba despre un \โmotivational speaker \โ obisnuit .uita-te cateva minute si vei intelege.
Cred ca noi..avem multe de invatat de la el.
Nu pot sa ti-l descriu..va trebui sa te uiti, si te-as ruga sa postezi un videoclip cu el pe blog..pt ca mai multi sa-l vada.
Toate cele bune
Am o intrebare pentru Alex, care a spus (si e un fapt pe care l-au mฤrturisit si altii) ca intr-un final vei ajunge sa te simti chiar mai bine decรขt inainte de a avea stฤrile de anxietate. Toti cei care resimt aceste tulburari isi doresc sa revina la starea dinainte. Sunt curioasa de ce si in ce fel te simti chiar mai bine decรขt inainte.
sunt o femeie de 58 de ani, si trec printr-o perioada grea de depresie,Aparent nu as avea nici un motiv serios, doar varsta si ceva tulburari ale menopauzei , derereglari de tiroida
Am avut si in tinerete , din diverse motive , scurte puseuri de 2-3 luni ,poate chiar ceva mai mult, dar am trecut peste ele , fara medicamente , fara terapeut .Numai cine trece prin asam ceva , intelege cine e Madam Anxietate.Tineretea invinge, si toate trec, dragii mei cei mai tineri care scrieti pe aiciTotul e sa nu va lasti coplesiti de ea , si chiar sa nu o luati chiar asa in serios. Daca vedeti ca nu vrea si nu vrea sa va lase in pace Madam Anxietate, invitati/- la o ” discutie” la o cana de cafea, atentie nu prea tare pentru ei agitati. si intrebati-o asa frumos:
Hei, ce doresti, cu ce te pot ajuta?
Ea , ai sa vezi ca e o timida si se uita tamp la tine, si probabil , va zambi.
Bine , spui tu, daca nu vrei sa pleci stai aici cuminte ca eu am treaba ,am atatea de facut nu am timp de tine…..Uite acum scriu aici despre tine sa auda o lume intreaga cine esti.
EA: cine sunt?
Da , buna intrebare?Cine esti? Ce vrei? De unde vii?Ce planuri ai?
Chiar nu stiu sa iti raspund.Poate ar trebui sa te cunosc mai bine ca tot te tii de capul meu si vrei cu tot dinadinsul saimi tii companie…….
Poate cineva vrea sa continue acest dialog?
Rabdare se face , umorul se cultiva…..
cautati clipele vesele, nu cele treiste
Buna Caterina ! E foarte simplu cum vad eu lucrurile, am mai mult entuziasm asupra vietii decat aveam inainte. Zi de zi care trece, in care ma simt bine, apreciez altfel, inainte vedeam cu totul altfel lucrurile, ca pe ceva normal, ce mi s-ar cuveni. Anxietatea m-a facut sa devin un om mult mai puternic, mult mai motivat, cu toate ca iti mai ocupa din ganduri uneori, dar ce conteaza ? face parte din noua infatisare, noua schimbare, noua persoana din tine. S-ar spune ca o persoana nu se schimba niciodata si sunt de acord, cum ii este gena, e clar ca asa ii va ramane caracterul, dar tind sa cred ca se poate… nu in totalitate, dar nu ai de ales la un moment dat ๐ Un mic exemplu la mine ar fi acela ca inainte eram o persoana aroganta, egoista, rautacioasa, in adancul meu nu o persoana rea, nu ma intelegeti gresit… dar acum vad lucrurile cu totul altfel, nu mai pun asa mult accent pe bani, nu mai dramatizez orice situatie, nu ma mai plang. Ma pot vedea o persoana realista, modesta, rationala si bine-nteles optimista ! Sunt foarte multe de zis ๐ O zi buna
In legatura cu psihologi si psihoterapeuti: pot sa zic ca sunt deja experimentata in domeniu. Sfatul meu este sa alegi un psihoterapeut cu acreditare ( poti sa il verifici aici http://sper.ro- doar pe cei in domeniul terapiei experientiale) si nu un psiholog doar cu facultatea si poate un master facut. Diferenta este ca psihoterapeutul are 4 ani de sedinte de terapie si practica pe langa facultate si experienta in tehnici de relaxare si modalitati prin care sa te ghideze spre un final fericit. Si aici exista tipuri de psihoterapie.. in cazul anxietatii si depresiei, parerea mea este ca cea mai eficienta este cea cognitiv comportamentala sau cea experientiala ( dar nu sunt specialista in domeniu, doar un biet pacient).
Recomandari cu nume nu cred ca este indicat sa dau, dar in cazul meu pot sa spun ca a functionat, nu 100%, mai ales ca acest lucru depinde in mare parte de mine, psihoterapeutul nu are cum sa te vindece complet. Dar cu ajutorul terapiei am putut sa depasesc anumite momente critice care poate ma duceau la cabinetul doctorului. Tehnicile de relaxare, desi am fost reticenta la inceput au functionat. Pot sa zic ca este o lupta continuua si o perpetua ajustare a modului de a gandi si reactiona. Sper sa va ajute ๐
Total de acord cu tine! ๐
Nu-i adevarat. Am incercat sa sar in inaltime mai mult decat restul lumii (cel putin lumea in care eram “incadrata” – d.p.d.v. sex, varsta). N-a iesit.
Morala: Sunt lucruri care n-au cum sa-ti iasa, fiindca nu ai putirinta necesara . Ingurgiteaza asta….estimeaza-ti propriile limite….Functioneaza in functie de ele. La ele raporteaza-te. Cand reusesti sa intelegi ca nu esti perfect, asa cum fiecare se asteapta de la el insusi sa fie…cand iti recunosti limitele si te impaci cu refularlle, ba chiar, impacandu-te cu ele, inveti sa le gestionezi, nu esti gresit…ESTI OM. Nu functionezi doar in 0 si 1, asa cum va face sistemul pe care il folosesc in acest moment pt. a-mi transmite mesajul. Care functioneaza perfect. Inventat de minte de om. Intelegi ce vreau sa spun?
Cred cu tarie ca nimic nu e “general valabil”. Militez pentru “futurele albastru” .
Un punct de vedere mai mult decat pertinent. Uneori trebuie sa ne impacam si cu gandul asta. Multumesc de comentariu! ๐
Cel mai important lucru e sa ne invingem teama si mai multa credinta in Dumnezeu, fara El nu putem sa facem mai nimic si sa nu ne mai complicam viata, deoarece stresul este cel mai mare dusman al nostru!
OARE MAI MULTA CREDINTA MA AJUTA IN MOMENTUL ALA CAND SUNT BLOCATA ?MA INDOIESC.