Home > jurnal de anxios > Cum am aflat ca sunt anxios? (3)

Cum am aflat ca sunt anxios? (3)

Urmeza cateva zile cumplite. De cateva ori pe zi ai senzatia ca iarasi te apuca starea de panica. Incerci sa inchizi ochii sa te gandesti la ceva frumos dar panica e tot mai puternica, nu-ti da pace. Te indopi cu calciu si vitamine, incerci sa-ti echilibrezi dieta sa mananci mai sanatos. Afli ca dulciurile si carnea nu sunt tocmai bune pentru inima, asa ca sari peste.

Uneori te simti bine si iti spui ca totul a trecut. Dar, de indata ce-ti trece prin minte ca te simti bine parca incepi sa simti o lipsa de aer. e ca si cum ai respira dar oxigenul care iti ajunge in plamani nu e suficient. Nu te saturi de aer.

La serviciu nu mai dai nici un randament. Te fofilezi si incerci sa ajungi acasa, in locul tau securizat. Acasa le spui celorlalti ca nu te simti bine si vrei sa stai putin intins. Parca atunci cand esti singur, intins in pat, reusesti sa-ti gasesti o pozitie in care poti respira cat de cat normal. Daca schimbi pozitia, cosmarul revine.

In sfarsit, vine momentul sa mergi la cabinetul privat. Toate sperantele tale reinvie. Vei descoperi, in sfarsit, cauza starilor tale si o vei putea trata. Astepti pe holul cabinetului vreo 20 d eminute sa iasa pacientul care e inauntru. Te enervezi ca pana si cei de la cabinetul privat nu-si respecta programarile desi e pe banii si pe timpul tau. Pozitia incomoda de pe scaun te face sa ai din nou stari de angoasa si parca resimti junghiuri usoare in piept. Lipsa de aer e deja constanta, insa uneori devine de nesuportat.

Intri la medic, povestesti totul si astepti solutii. O noua electrocardiograma, din nou tensiunea. Acum ti se face si ecografie cardiaca. Doctorita dicteaza ceva asistentei in timp ce iti face ecografia. Nu prea intelegi limbajul medical, dar iti dai seama ca ceva nu e in regula. Afli ca o mica camera din inima nu e tocmai in parametri normali, insa nu e nimic care sa-ti afecteze viata. Afli ca depunerile mici de colesterol de pe artere nu sunt tocmai ingrijoratoare, insa trebuie sa ai grija cu dieta, sa faci zilnic miscare. Te asculta apoi cu stetoscopul si parca se aude un mic suflu sistolic. “Stiam eu ca e o problema”, gandesti in timp ce ti se spune ca totusi nu e nimic grav.

Iei recomandarea de a-ti face un set complet de analize pentru a afla valoarea colesterolului, a trigliceridelor, etc. Achiti contravaloarea consultatiei, o suma deloc de neglijat, apoi pleci cu aceleasi intrebari cu care ai venit. Daca totusi nu am nimic la inima, care este cauza problemelor mele? Dar, daca ar fi fost un spital bine utilat din strainatate sigur ar fi descoperit problema. Stiu sigur ca am ceva.

Urmeza sa-ti faci analizele, poate se descopera atunci.

Intre timp, viata ta e dominata de panica. Incepi sa fi dominat de o frica a carei cauze sunt neclare. O frica permanenta ca ceva rau se va intampla, ca vei muri inainte de vreme. Cand suna telefonul, tresari. “Sigur e o veste proasta, sigur s-a intamplat ceva!”. “Ah, nu era nimic important. Atunci de ce suna daca nu e o problema reala?”.

  1. alexandra
    July 29, 2011 at 22:21

    felicitari pt blog! Ai reusit sa ma faci sa nu mai gandesc la “lipsa de aer” in timp ce stau in pat si caut pe mobil chestii legate de anxietate :)) ma regasesc total in ceea ce ai scris!

    • July 30, 2011 at 13:57

      Asta e si ideea:). schimbarea dominantei. Spor si te astept in continuare pe blog.

  2. Sebastian
    November 12, 2015 at 11:28

    Multumesc! Am avut noroc (cred ca pot sa zic asa) ca in cautarea mea pe Google te-am gasit in primele 2 pagini. Astfel, am trecut relativ usor peste faza cu multimea de boli terminale, sfaturi si medicamente minune. Acum chiar pot sa respir :):):) Cred ca poti ajuta multa lume daca faci cumva ca blogul sa fie mai vizibil; am vazut in cele doua pagini de link-uri multi oameni care nu stiu ce li se intampla, cauta ajutor si sfaturi. Toti descriu simptome (aceleasi de fiecare data), dar nimeni nu constientizeaza. As fi foarte mandru de tine daca ai continua sa-ti descrii trairile, eu unul nu am curaj nici sa merg la doctor d-apoi sa le mai descriu si public:):):)

  3. Leo
    November 29, 2015 at 21:51

    Vad ca a trecut ceva timp de cand ai lasat blogul anxietatii… sunt curios daca ai trecut peste.
    Eu am luat toate spitalele la rand, de stat si private si… nimic, din ce in ce mai rau, pana intr-o zi cand sa descoperit ca am o malformatie la inima… ok, ablatie si se rezolva… am facut, sa rezolvat, dar starea de anxietate este din ce in ce mai grava… psihologii? Pai, psihologii in fata noastra sunt niste copii…
    Psihiatrii? Aici avem o sansa de izbanda, ne pot da buline, acea bulina mult dorita sa ne scape de ameteli, palpitatii, dureri in piept ( dureri de infract ) , sufocare, …
    Dar problema este ca… nu, oricat de anxiolitica o fi pastila, in 3 zile le iei degeaba si chiar si asa, nu trece ca algocalminul la masea…
    Din pacate am avut acum 10 ani o persoana anxioasa langa mine… da , o ajutam, dar m-am saturat de bolile lui inchipuite stiind ca nu este bolnav si doar ca mintea lui ii juca feste… deja dupa 3 zile ma plictisose rau si am stat 7 zile cu el. Abia asteptam sa scap de el ca era enervant, ne venea sa il trimitem cu avionul in tara, in concediu fiind in Greece…
    Deja cand am scapat de el m-am simtit liber, nu voiam sa il vad pana nu isi revine…
    Uite ca am ajuns in aceeasi situatie, la inceput mi-a fost extrem de greu sa accept faptul ca am atacuri de panica ( aug 2014 ) primul diagnostic dupa primul holter si ecg, sange, alea alea… ( apr 2015 ) interventie WPW cardio… hopa… zic, gatu mami lor de incompetenti, uite ce aveam… imi venea sa merg la toti medicii unde fusesem sa ii bat si sa le bag dosarul meu pe gat…
    Dar, nu e chiar asa… in prima luna dupa interventie, prima ambulanta, ca la spitale ma stiau toti… ( ADP ) … buuuun, xanax de 50… si asta la a doua ambulanta in 2 ore.
    Gata, de aici mi-am acceptat diagnosticul de atac d p…
    Iau pnv xanax de 0.25 si bag… bun, merge, talent… 3 -4 zile, dupa care nu mai iau nimic… incep ameteli puternice, palpitatii, dureri toracice, cred ca si halucinatii dar inca nu sunt convins… dai cu seturi analize cardio la spitale private… ( adp )
    Ceeeee? Atac de panica ? Eu abia imi tin inima in piept, am stari de lesin, ametesc de la lipsa de sange pompat eronat de inima di voi o dati cu atac de panica? Baaaa, da ce rahat, e viata mea in joc… mergem la Acibadem in puii mei, ma c… pe medicii din Romania, pe incultii de aici. Gata, taxa de urgenta la Acibadem ca acum plecam… ( eu cu sotia care a zis ca e ultimul spital la care mai merge cu mine, dupa care ma lasa sa mor )
    Plec… dorm 2 ore de emotii si dorinta de a ajunge cat mai repede ( cu masina ca eu nu zbor, ca mi.e frica, e si normal )🙂 si uite.ma in suv… ce? Sa oprim la pod? Se lucreaza la pod? Cine ma eu? …ridic masina din perne si o iau pe spatiu verde pana la intrarea in vama, ca erau cozi de la rond de la Giurgiu… ( nevasta.mea se uita in jos cu mana la fata de rusine ) … eu viteaz, viteaz si disperat sa nu ma prinda coada pe podul de la Ruse… ok, am prins bine, am 10 masini inainte…ma bag usor sa nu treaca nimeni de mine si opresc. Stau 2-3 minute cu claxoane in spate si … kick down, ma duc cu 80 -150 pe pod … uraaaa, am trecut🙂
    Gps in BG… nasol, conexiune date greu de captat… gps masina, lipsa strazi… nervi… stres. O iau pe unde stiu… sa oprim la pipi in bg? Ceeee? Ba ma lasi? Pana nu trec vama faci in masina … Buna statia CB si in afara tarii, mai gaseam cate un roman din directia opusa sa aflu ca nu sunt radare, desi aveam la parasolar 50- 100- 100 € pregatiti, ca doar eu ma duc la acibadem la cardiologie. Trec de bg si ma apropii de vama, cand … dupa un deal, ce vad… zeci de km de tir.uri pe autostrada. Deja au inceput palpitatiile, imi faceam ganduri daca pot sa trec cu masina ca la romani pe spatiul verde. Daca am pe unde, nu daca am voie ca asta nu ma interesa. Deja ma doare mana si respir greu. Aprind o tigara sa ma calmez… ajung langa tiruri si vad ca sunt doar pe o banda … wooooooow, supeeer, respir usor, glumesc, imi sterg fruntea de transpiratie… sunt ok.
    Trec de vama… obosit de la bulgaria, ma gandeam la hotel ca zicea sotia ca e fix langa spital. Zic in gandul meu ” oricat de obosit oi fi, oricat de rau mi.ar fi, sunt langa sputal, abia astept sa ajung”
    Banii de politie erau tot acolo si dai, rupe autostrada in doua… sub 200 nu am lasat-o… am uitat de pipi… mi-as… ok, oprim, mancam, pp, la drum…
    Turcia, smf, semafoare? Prioritate? Hahahaha, astia sunt de.ai mei🙂
    Ajung la ” hotel ” … aia nu stia decat germana si turca, o bodega fara parcare, o petarda.
    Parcarea, unde e parcarea? … pai unde sa fie decat printre blocuri la 5 min de mers pe jos si asta daca gasesti…
    Tuz m m de … de tot, maaama ce a fost la gura mea…
    Ma duc la Titanic peste drum… aveti? Avem… ok, aici. Au parcare asigurata, valet, stele, 2 min pe jos pana la spital, asta e.
    Vedeam pulsul in privire, sufocare, caldura, presiune in piept… gata, fac un dus cu apa calduta sa nu fac infract in dus si ma culc, nu mananc nimic, trebuie sa ies din starea de rau…
    Bai nene, nimic, eram cu gandul la a doua zi, am pus-o pe a mea sa se duca sa vada unde e spitalul, intrarea… tot, ca eu nu ma mai puteam deplasa, asa rau imi era. Si adorm, vine a mea pe la 9 in camera, fusese la cumparaturi… bun asa, eu mor si tie iti arde de cumparaturi. Ai gasit spitalul???
    “Da, este hotelul, un mall mic si spitalul” …
    Hmmm, mi-am revenit, da cine avea curaj sa faca miscari ? Ca daca ma apuca iar?

    Dupa multe altele pe care le-am facut acolo ca … daca am ajuns si e ieftin, de ce sa nu ma verific si la altele. Cum a fost sa fie, cardio a fost ultima…
    Ma intreaba daca doresc cu profesor sau cu doctor… :))))))
    Profesor in puii mei, ca nu am venit sa ma verifice un terchea berchea…
    Profesorul este si seful sectie de cardiologie, iar taxa este mai … ok, no problem i say…
    Astpet, emotii, sotia imi masa mainile sa ma linistesc…
    Mr. Cimpeanu, please come…
    Mother f… eu sunt… intru, tremur, aveam traducator , aveam sotia, ma aveam pe mine.
    Ma ia domnul… ce ma supara? ( soacra? ) inima in plm, ca de aia am venit…
    Se uita pe dosarele mele cardio, multe si groase, cel mai important cel cu ablatia i l-am prezentat mai cu interes. Ma pune pe canapea, ma dezbraca, tensiunea, stetoscopul si… gata, nu am nimic, sunt bine, ameteala este de la altceva, nu de la inima…
    Bai nene, imi venea sa il strang de gat… pai cum ma? Cum nu am nimic ma in mm…
    Pfaaa, deja vorbeam engleza tiganeasca, nu ma intelegea, a vazut doar ca sunt nervos…
    I-am cerut un test de efort si eco cardio…
    M.a rugat sa ies in hol si sa astept, el nu considera ca este necesar, ca sunt ok…
    Tu.i mm de doctor, pai asta e doctor ma? …
    Aoleu, mi-era rau, adrenalina ma tinea in viata… eu deja eram praf…
    In 5 min ma cheama la receptie… 850 $ test efort, 350 eco…
    :)))) bai, nu le vreau acasa, vreau consultatie la ele.. ” nu fac ma, nu mai fac nimic, in asta nu mai am incredere, merg la alt spital din turcia, eu la bulangiu asta nu maierg ca nu am incredere”… traducatoarea ma roaga sa astept. Stau 2 min, ma cheama la receptie… ” mr. Cimpeanu, our doctor say that you have 50% discount ” …
    Vai capu meu, astia fac misto de mine, suntem la piata ma? Voi nu intelegeti ca nu mai am incredere in asta? Nu fac nimic la el!!!
    Traducatoarea ” va rog asteptati.ma 1 min…”
    Ok, stau, deja uitasem de rau, ma gandeam sa ies cat mai repede la o tigara…
    Iar la receptie” stiti, domnul doctor va face toate analizele, test efort, ecg, eco, sange in pretul consultatiei…”
    Ce sa zic… saru-mana, hai la o tigara afara si plec, voi nu intelegeti ca in asta nu am incredere nici daca ma plateste el pe mine?
    … ajung a doua zi la alt cardiolog, asta doar doctor, nu profesor… si incepe asta… stiti, doresc sa va fac un ecg, sange, eco… la ce a-ti avut dvs …
    Ba, ia stai asa, de unde stie asta ce am eu ? Ca nu a vazut nici o hartie de la mine?
    Scrisese bulangiul ala ca sunt cu capu si sa imi faca ceva :))))) pa ba, va pup… multam mult pt orl, endo, orto, neuro… pa mancavas, ma duc la ai mei ca va dau clasa cardiologii de la mine din tara…
    Hai, bagajele la masina… acum plecam…
    ” stai ma ca vreau sa iau si eu ceva din grand bazar” zice a mea… dar eu, la ce credeti ca eram cu gandul? La podul de la Giurgiu, disperat sa nu ma opresc pe pod, panica, tot… nimic, plec din Turcia acum… ( saraca nevasta-mea, avea o gramada de lire si nu avea unde sa le schimbe sau sa le cheltuiasca)
    Si uite cum am luat table de 350 € si restul cateva sacose de diverse deale femeilor… cumparaturi pe fuga, ca eu nu puteam sta in spatii inchise datorita inimii ca o lua razna si ma sufocam si ameteam…
    Plec, 220 toata turcia din istambul pana la vama… pp dupa vama, 160 toata bulgaria si 100 localitati, ca daca imi este rau macar sa fiu cat mai aproape de bucuresti… dar ce ma fac eu, cum trec eu podul ca e sezon estival si tot timpul sunt cozi si sigur ma prinde pe pod… amortisem la volan de frica, ma durea tot de frica…
    Ete na, mergem la Mamaia cateva zile, asa ca de relax… si uite cum trag dreapta de volan si via Vama Veche, abia am gasit la Bavaria Blu cazare…
    Bai nene, nu mai aveam nimic… ba chiar mergeam cu 60 in localitati, 100 in afara, fumam, opream des la pp.. ahaaaa, cine ma? Eu? Pai n-am nimic, nu vezi? Sunt ok…
    Deja cand am ajuns in Vama si citeam Romania, haaaahaha… lasa ma ca merg la Monza si fac un nou set cand o fi…
    Si uite cum din medic in medic, din medici tineri de pe bancile facultatilor la medici consacrati, cum toti imi spun ca am atacuri de panica, sunt anxios si ca nu am nimic la inima, ba chiar nici malformatia ce o avusesem nu mi.ar fi pus viata in pericol, uite ca nici acum nu cred ca am doar atacuri de panica. Imi este rau zilnic, pe durata intregii zile nu doar 10-15 min, nu, astea au fost de mult…
    Am ajuns la psihiatru, unul foarte bun de la 9… a zis ca am atacuri de panica sustinute, ca imi creez singur starile de rau, ca am un blocaj…
    Revin la prima parte a povestii mele… dupa atata timp de stari de rau fara un diagnostic clinic, nu ma mai ia nici un apropiat in seama, cand ma intreaba ce fac, eu le spun ” nu prea bine, mi-e rau ” … la care raspunsul lor ” iar ti-e rau ma? Ce draq! ” sau ” hai ma, ma lasi cu raul tau, ca n-ai nimic “…
    Stiu ca sunt anxios, am fost dintotdeauna, pana anul asta mutam muntii din loc, nu trecea nimeni peste mine si dintr.o data… poc, am clacat si am ajuns sa nu am pe nimeni langa mine sa ma sustina asa cum as vrea eu… sotia cand ma vede abatut urca in dormitor, ba mai mult de atat adoarme fortat, nu cumva sa o pun sa ma duca la spital…
    Multa lume anxioasa din jurul meu si-a recunoscut anxietatea de-a lungul vietii si unii au iesit prin alcool, altii prin natura, altii cu persoane dragi langa ele…
    Nu mai beau de 15 ani ca fac urat… dar pana la urma urmei… daca trece stau in come o luna si aia e🙂
    Numai bine oameni buni si drag bloger, e prima data cand am citit blogul tau despre anxietate

    • November 29, 2015 at 22:14

      Leo, ai redat povestea vietii mele. Eu am depasit momentul. E drept ca nu fara sechele – totul s-a transformat intr-o chinuitoare ipohondrie…
      Dar au trecut atacurile de panica si ambulanta la ora 2 noaptea!:) vei depasi momentul, lasa prostiile!)

    • Floryflorentina1234
      September 7, 2016 at 21:59

      Bravo Leo..parca am povestit eu nu altcineva….la fel si eu patesc..
      .m am hotarat sa merg si la psihoterapie pana la urma…eu am problemele astea de doua luni de zile…si am facut analize si ecografii…cat fac altii intr o viata intreaga…..am ajuns prima oara la urgente cu stari de ameteala…..maini amortite etc. Calciu…vitamine …gata am plecat acasa
      …am ajuns a doua oara la urgente …aceeasi poveste…calciu vitamine si recomandare pentru endocrine…..nu am avut rabdare sa astept cu trimitere….am facut particular..o plasa cu bani…au iesit analizele perfecte…ecografia la tiroida la fel….iarasi criza…iar rau…i am zis sotului ca am ceva la cap cu atata ameteala…sa imi fac un Computer Tomograf…l am facut a iesit bine…..intre timp alte doua seturi e analize…la laboratoare diferita…poate unii vad ce nu vad altiii…….totul perfect…ieri am ajuns la Cardiolog la particular…o sacosa cu bani iar……ekg…perfect….tensiune buna…control bun ecografie- in parametri cat se poate de normali…..acum astept sa incep terapia ..poate reuseste si ma ajuta….va pup pe toti si muulta sanatate si tarie va doresc cine vrea sa povestim Flory Strimbeanu sunt pe fb..o zi buna

  1. No trackbacks yet.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: