Home > jurnal de anxios > “Jurnalul unui anxios” in revista Dilema Veche

“Jurnalul unui anxios” in revista Dilema Veche

Micul nostru blog a devenit o mica vedeta. In vara care a trecut am primit foarte multe aprecieri. Multumesc lui Cristian Lupsa (“Decat o Revista” – parerea mea: “mai mult decat o revista”) care a avut cuvinte de lauda la adresa posturilor de pe acest blog.

Si tot multumita lui Cristian Lupsa care lucreaza la un proiect jurnalistic despre anxietate, astazi am aparut in revista Dilema Veche.

Redau mai jos textul care va aparea astazi in revista (evident, va recomand printul):

D.

Viaţa lui D. s-a schimbat acum doi ani, când a început să aibă atacuri de panică, pe care iniţial le credea probleme la inimă. După câteva luni a început să meargă la terapie, învăţând să-şi accepte şi să-şi gestioneze anxietatea. Încă nu doreşte să-şi dezvăluie identitatea, dar lucrează la o carte despre experienţa lui. Episoadele de aici sunt adaptate după blogul lui, jurnaldeanxios.wordpress.com.

Despre mine ar spune cam toti cei care ma privesc din afara ca sunt un individ de succes: familie reusita, situatie financiara stabila (desi cu loc de mai bine). Pe scurt, cel despre care se spune ca a reusit mai multe decat colegii lui de liceu sau facultate. Dar, cum probleme nu iarta si nu ocolesc pe nimeni, voi relata pe scurt experienta care pe mine m-a facut sa-mi reconsider atitudinea fata de viata.

Cadru general: Perioada stresanta, probleme presante la firma, clienti din ce in ce mai putini si datorii parca tot mai mari. Totul dublat de o lipsa de chef de viata si de chef de munca. Dorinta nebuna de a-ti lua lumea in cap, de a-ti inchide telefoanele si de a pleca macar pentru cateva saptamani undeva departe la munte.

Situatia de fapt: O durere in piept, lipsa de aer si parca amorteli in maini. Primul gand care-ti vine este: „E infarct! Oare chiar am incheiat socotelile cu lumea?”

Dai repede un Google sa cauti informatii despre durerea in piept si lipsa de aer. Găseşti informatii care mai de care mai alarmiste si mai ambigue. Din toate reiese clar că treaba e nasoala, trebuie sa ajungi urgent la spital. O frica de nedescris pune stapanire pe intreaga ta fiinta. Sentimentul mortii iminente te face sa-ti amplifici starea de rau.

Ai impresia ca nu mai poti respira. Te decizi sa pleci la spital: oare ar fi mai intelept sa iau un taxi sau pot sa merg la volan? Dar daca, Doamne fereste, mori in taxi? In cele din urma te urci la volan, cu geamul larg deschis ca sa ai mai mult aer, pornesti in goana catre Urgente. Prin cap iti trec cele mai negre ganduri. Esti aproape convins ca ceva rau ti se va intampla si tot ce iti doresti este sa ajungi la spital inainte de a deveni inconstient. Macar, odata ajuns acolo, medicii te vor putea resuscita in caz ca se intampla ceva. Nici macar nu mai auzi muzica din masina. Ai impresia ca toate semafoarele au fost special montate pentru a fi o piedica in calea ta.

Ajungi in cele din urma la Urgente si cu o ultima suflare ii spui individei de la triaj problema ta. Se uita plictisita la tine si te intreaba stupid: „Va stiti cardiac?”

„Nu ma stiu cardiac, dar, va spun sigur ca e ceva grav, am toate simptomele necesare. Si credeti-ma, nu sunt neica nimeni, am studii, am functie, etc…”.

„Cel mai probabil e o lipsa de calciu… Asteptati va rog, veti fi strigat”, ti se spune si privesti cu stupoare cum fisa ta e aruncata intr-un teanc de alte vreo 7-8 fise de pacienti care asteptau. Cum sa astepti cand tu nu esti sigur ca vei mai putea respira in urmatoarea secunda…

Iei o fata de persoana serioasa si cu probleme cel putin la fel de grave si incepi sa te uiti in jur. Majoritatea celor de acolo care asteptau sa fie consultati sunt oameni in varsta. Nu e drept, sa ai probleme atat de grave la doar 33 de ani. Totusi, ai fost sportiv, pe vremuri analizele erau aproape de perfectiune. E drept, alimentatia din ultimii ani si-a spus cuvantul, burta a inceput sa creasca, de fumat iti tot spui ca te lasi si nu reusesti.

In sfarsit, dupa aproximativ 15-20 de minute esti strigat. Evident, totul a parut o eternitate. Parca intre timp te-a mai lasat putin durerea in piept, dar tot simti o presiune toracica, iar de respirat o faci cu greu. Ii explici medicului situatia, urmeaza o electrocardiograma, plus o tensiune. Tensiunea cam mare e pusa pe seama faptului ca esti agitat, dar tu stii sigur ca e mare pentru ca ti s-a intamplat ceva grav. Culmea, nici electrocardiograma nu a iesit rea, ci perfect normala, spun medicii. „Nu aveti nimic la inima”.

Iti prescrie o reteta cu calciu si magneziu dupa care te invita pe un pat unde o asistenta vine sa-ti serveasca un cocktail intravenos energizant. Dupa doua-trei ore, esti aproape ca nou. Durerea in piept aproape a trecut, de respirat respiri mai bine, singura care n-a trecut e teama aceea care iti prevesteste un pericol iminent.

“Pfiu!, am fost la un pas de moarte”, gandesti in timp ce urci in masina si te opresti in prima farmacie pentru a-ti cumpara reteta. Eventual mai adaugi pe lista si alte medicamente despre care ai auzit ca ar face bine la inima. Sa le ai in preajma, pentru orice eventualitate.

***

Atacurile de panică au continuat, iar D. a decis să-şi facă toate analizele posibile la inimă, şi în spitale de stat, şi în clinici private. N-a găsit nimic şi după un timp a început să se gândească că poate problemele lui nu erau de ordin fizic.

 

Tot ce imi doream era un moment de liniste, un moment in care sa pot respira normal si sa pot iesi la o plimbare fara sa simt ca voi lesina. Evident, in toata aceasta perioada, Google era aliatul meu de nadejde. Îmi dadea toate diagnosticurile posibile si cheia problemelor mele. Am aflat ca sunt o multime de persoane in situatia mea si ca e posibil sa fiu depresiv, sa fiu anxios, sa sufar de o anumita destructurare psihologica.

Cred ca cel mai greu mi-a fost sa ma obisnuiesc cu ideea ca o cauza a starilor mele ar fi, de fapt, probleme de natura psihica. Nu ca n-as fi acceptat terapia, pentru ca ma consider o persoana deschisa la minte, dar in adancul fiintei mele trona ideea ca, de fapt, am probleme de sanatate nedescoperite inca.

Munca mea de zi cu zi se dusese de rapa, clientii mei erau abandonati, iar firma o lasasem in voia sortii. Nu mi-as fi inchipuit niciodata ca-mi doresc atat de mult sa traiesc.

Au urmat alte cateva episoade de ajuns la Urgente si de fiecare data aveam impresia certa ca sunt in pragul unui infarct sau ca deja am suferit unul. Acum imi dau seama ca atacul de panica nu e un atac de cord si imi permit sa rad pe seama celor traite.

A urmat apoi episodul antidepresivelor si al pastilelor care sa ma ajute sa dorm. Evident, ceaiurile si tratamentele naturiste care mi-au fost prescrise mi-au ajutat exact cat o frectie la un picior de lemn. Dupa a nu stiu cata vizita la Unitatea de Primire Urgente, o doctorita, prietena de familie, mi-a prescris o reteta de Xanax. Iarasi un search rapid pe Google si aflu ca e cheia tuturor problemelor de aceasta natura si citesc pe forumuri povestea atator persoane care au reusit cu Xanax sa depaseasca aceste episoade. Partea nasoala e ca, spuneau colegii de suferinta de pe forumuri, Xanaxul provoaca dependenta. Ce mai conta inca o dependenta in plus, important era sa-mi rezolv problema.

Dezamagire insa – la mine Xanaxul nu a functionat. Ameliora putin din starile de neliniste permanenta, din starea de frica incontrolabila, insa chestiunea respiratiei ingreunate n-a reusit sa o trateze asa cum n-a reusit sa-mi trateze nici lipsa de obiectiv care mi se instalase puternic in minte si care ma facea sa ma consider un ratat, un tip a carui existenta profesionala si personala se apropie de sfarsit.

M-am apucat si de sport. La recomandarea medicului cardiolog am evitat sporturile care necesita efort intens si care astfel mi-ar fi putut afecta inima care se afla deja intr-o mare suferinta. Am inceput sa merg in fiecare seara cate 5-6 kilometri, intr-un ritm mai alert.

Imi impuneam sa cred ca nimic rau nu mi se intampla, ca totul este doar in mintea mea, insa atunci cand totul mi se parea perfect, simteam iarasi ca lumea se prabuseste, ca lesin si ca ma apuca durerile in piept. Cosmarul in toata aceasta suferinta era ca atacurile de panica si crizele ma apucau in momente aleatorii, asa ca nu puteam sa-mi programez nimic, nu puteam sa plec la drum de frica sa nu ma apuce lesinul la volan. Ajunsesem pana acolo incat atunci cand ieseam la o cafea in oras, alegeam locatiile aflate in apropierea unui spital pentru a fi aproape in caz ca un „atac de cord” imi va da tarcoale.

În cele din urma, la sfatul unor prieteni si al unor medici, m-am decis sa merg la psiholog.

  1. September 27, 2012 at 08:56

    Felicitari! Ma bucur tare mult pentru tine!

  2. Diana
    September 27, 2012 at 10:09

    Felicitari! Cred ca e important pentru tine sa publici un articol in Dilema. Dar este la fel de important pentru cei care o sa te citeasca. Atunci cand scrii pentru tine, scrii, de fapt, pentru ceilalti. Unele experiente pot fi similare. Si tu stii foarte bine sa iti asumi acest risc. Intotdeauna onest si simplu fara a lasa loc unei interpretari.

  3. Alex
    September 27, 2012 at 15:59

    Draga prietene,
    Ceea ce tu spui, ma regasesc perfect, fiecare reactioneaza, gaseste solutii in felul lui, dar piesa de rezistenta e aceiasi🙂 Mai intru pe acest blog de curiozitate. In urma experientei mele, pot spune ca m-am dedicat un timp gasirii unei solutii, dar dupa cum prea bine stii, in zadar. Am ajuns la concluzia, cea care functioneaza pentru mine, este in a-mi pune in ordine prioritatile, ceea ce vreau sa fac de fapt, ce este mai important, chiar daca mai apar niste mici stari de disconfort, merg inainte, indiferent de situatie. Chiar daca am devenit mai precaut, mai atent, asta nu ma face mai slab, din contra. Apreciez faptul ca vrei sa ajuti si pe altii, dar meditand asupra acestei dileme, practic vrei nu vrei, pui cumva accent, nu vor ramane la trecut, dar daca tu crezi ca faci fata si vrei sa te dedici acestui scop, e ok atunci🙂
    Eu am perioade de cate o luna in care, ma si mir, nimic nou ? nici o stare nasoala ? in fiecare zi sunt vesel, rad.. bine-nteles ca apar si problemele de zi cu zi, dar face parte din viata normala pe care o traim🙂 Nu am de gand sa imi irosesc viata, nefacand ceea ce vreau de fapt sau sa nu ma simt asa cum vreau, din cauza unei simple confuzii. Fiecare isi va gasi drumul. Felicitari pentru blog apropos !🙂 Numai bine iti doresc.

    • September 28, 2012 at 18:23

      Merci, Alex. Sunt de acord cu punctul tau de vedere, insa uneori simti, nevoia sa ne dedicam si altora. Si, culmea, e chiar al naibii de placut si plin de satisfactii.🙂

  4. Deea
    September 28, 2012 at 14:28

    Felicitari! Este primul pas dintru-un lung sir de reusite😉

  5. Alex
    September 29, 2012 at 08:07

    Cum ziceam, fiecare pe drumul lui🙂 Mai vb pe bb, o zi buna sa ai.

  6. Adi
    October 9, 2012 at 08:42

    Salutare,
    La mine povestea🙂 a inceput acum 10 ani, la 22 ani, cand am aflat ca am o boala pe care o credeam atunci incurabila, dar de care am scapat integral dupa doi ani de tratament.🙂

    Acum am un job visat de multi, familia perfecta intregita de doi copilasi frumosi ( o fetita de 6 luni si un baietel 2 ani), sunt ascultat si placut de multi.
    DAR f putini stiu de atacurile mele de panica, atacuri care ma tin in loc si care imi limiteaza plecatul la drum lung de unul singur :)), viata de zi cu zi.
    Sunt multe de povestit, cred ca ma identific 100% cu blogul, pot oferi sfaturi utile oricarei persoane interesate.
    Am ajuns sa accept atacurile de panica in viata mea, doar ca inca astept sa uit de ele :))

    Maine trebuie sa fiu la bucuresti cu serviciul si deja imi transpira palmele numai la gandul ca voi trece iar prin ganduri si stari anxioase, chiar si atacuri de panica la volan.
    Am citit si constientizat multe, am alfat multe, vorba aia “sunt om cu experienta”, insa ceva ma tine in loc, nu indraznesc sa-mi iau zborul si sa fiu acelasi om de alta data.
    Numai bine

  7. liliac.inflorit
    October 9, 2012 at 18:25

    Apropos de ceea ce spune Alex… am intrat pe acest site prin luna iulie, nici nu-mi mai amintesc, eram imbuibata de xanax. Am citit una-alta pe-aici si parca mi s-a aprins un beculet. Am hotarat sa las xanaxul si sa incerc psihoterapia…in doar doua luni si jumate am scapat de atacurile de panica si de starea de rau general. Parca nici nu-mi vine sa cred !!!! Site-ul asta trebuie sa mearga inainte..sper din suflet sa fie de ajutor si altora ca mine. Lasati pastilele si incercati sa gasiti un psiholog bun.

  8. October 9, 2012 at 22:19

    Vreau sa iti spun ca esti minunat pentru ca ai construit acest blog si ca nu ai renuntat.Pe mine m-ai ajutat foarte mult.Sa nu renunti!Esti un inger!Multumesc!

    • Adi
      October 10, 2012 at 03:13

      Buna dimineata,
      M-am trezit si ma pregatesc sa plec la bucuresti. Ma rog la Dumnezeu sa-mi dea incredere si sa ma pazeasca de gandurile mele.
      Din ce observ mai mult mi-e frica de mine si de gandurile mele decat de exterior🙂,. Gandeste pozitiv ….
      De 2 luni observ ca am inceput sa slabesc pe stres, alte ganduri de boli incurabile inchipuite.
      Gata am plecat cu Dumnezeu inainte si cu gandul ca sunt perfect sanatos si fericit.
      V-am pupat

  9. liliac.inflorit
    October 10, 2012 at 05:18

    Adi,
    Nu se va intimpla nimic! E totul doar in mintea ta. O sa fie bine, o sa vezi. Scrie-ne diseara cum a fost. Drum bun. Noi suntem aici.

  10. adi
    October 10, 2012 at 14:44

    Ma intorc spre constanta sunt pe autostrada…
    M-am oprit la o benzinarie pentru ca ma incearca cateva emotii.
    Ii dau drumul mai departe
    V-am pupat

    • Alex
      October 10, 2012 at 22:02

      adi :
      Ma intorc spre constanta sunt pe autostrada…
      M-am oprit la o benzinarie pentru ca ma incearca cateva emotii.
      Ii dau drumul mai departe
      V-am pupat

      esti din cta ? da un semn🙂

  11. liliac.inflorit
    October 10, 2012 at 15:04

    Heiii, o sa fie bine. Nu se intimpla nimic. Dupa cum vezi suntem cu ochii pe tine.🙂 – asa ca da-i inainte. Viata e frumoasa. Nici nu-mi vine sa cred ca eu scriu randurile astea….am cam o luna de cand sunt super bine. M-am chinuit cam un an jumate cu anxietatea si acum parca mi se pare ciudat ca toate starile alea au disparut ..aproape peste noapte.

  12. Adi
    October 11, 2012 at 07:48

    Salutare de la mare🙂,
    am tinut sub cote alarmante gradul de anxietate🙂, noroc ca nu eram singur in masina :))
    va doresc la toti
    Succese si excese,
    Eu

  13. liliac.inflorit
    October 11, 2012 at 09:05

    Adi, ai incercat sa mergi la un psiholog ? Poti scapa de starile astea.

  14. Alex
    October 11, 2012 at 18:11

    Adi, lasa o adresa de mail ceva😉 trust me…

  15. adi
    October 16, 2012 at 05:12

    va rog sa lasati voi o adresa de email. va contactez eu

  16. Alex
    October 23, 2012 at 19:56

    Dragi colegi🙂
    Simteam nevoia sa imi expun putin gandurile, ceea ce nu am facut-o niciodata si totusi te face sa te simti mai bine. Mereu de cand cu asa-zisa ‘tulburare anxioasa’, in afara de primele luni in care nu stiam ce se intampla cu mine, am reusit sa am control destul de bun asupra mea, sa am perioade bune in care sa imi ofer confortul de care am nevoie, sa fiu eu insumi, totusi evit unele lucruri, pe care le-am acceptat lejer, daca in asta consta o viata linistita pentru mine. Sunt dezamagit de faptul ca dupa mult timp, am avut parte intr-o luna de 2 abateri insuportabile, care le-am stapanit, dar ma demoralizeaza destul de mult, spunandu-mi ‘ iar ? din nou ? de la capat ? ‘ Pe cuvantul meu, ca o zi pe an, nu m-ar deranja sa trec prin asta, cat de rau o fi, dar sa fie o singura data !!🙂 Dupa cum prea bine stiti, apar iar ganduri, in ideea ca trebuie sa te mai limitezi la unele lucruri si nu e chiar tocmai placut. Toti vrem sa fim iar, din nou ca inainte, fara restrictii fara frica de nimic, sa putem merge pana la capatul lumii. Traiesc mereu cu speranta ca intr-o buna zi, totul va ramane istorie🙂 De ce sa mint, am perioade bune de cate o luna, 2 in care ma simt absolut normal, imi vad de viata normala… dar nici nu fac ceva deosebit, desi imi e dor de spontaneitate, de a explora noul, ma bucur de ce pot, de lucrurile simple la un moment dat, n-am ce sa fac. Nu iau nici un tratament, nu am fost la nici un psih. am reusit singur sa ma auto-educ sa spun, prin a ignora ce trebuie descoperit, ca nu isi are rostul si in a-mi distrage atentia cu ceva mai constructiv, doar ca uneori mai simti nevoia sa respiri, sa iti tragi sufletul🙂
    De ce sa mint ? ca sunt ceva schimbat, am devenit o persoana mai buna, mai rationala, m-a facut sa urmez un drum mai bun…. sa nu-mi iau lumea-n cap🙂 Desi sunt si lucruri bune… asta e, sa fim sanatosi ! Sunt ok oricum, imi place sa ii spun ‘ ordinary ups and downs ‘. Va salut !

  17. liliac.inflorit
    October 23, 2012 at 20:11

    Pff😦 Ma omoara ideea ca nu se poate scapa definitiv de anxietate…

    • adi
      October 24, 2012 at 05:42

      Vesti bune: Se poate scapa definitiv de anxietate!
      La fel ca in bancul: “Cum a scapat Dan Petrescu o fata de la viol! A convins-o!”
      Drept urmare haideti sa avem convingerea ca nimic nu ne poate face rau.
      Succese si excese va doresc,
      Eu

  18. bibilica
    November 3, 2012 at 16:03

    hmmm…si eu trec de 2 ani si ceva prin asa ceva….acum fac psihoterapie de catva timp si parca se ,,simte,, …felicitari pt blog!!!! as avea nevoie de cateva informatii dar nu stiu cum sa fac

  19. bibilica
    November 4, 2012 at 06:27

    mai scrie cineva aici??…Jurnalanxios as vrea sa stiu mai multe despre cum ai REUSIT….

    liliacinflorit….si tu esti pe drumul cel bun asa am citit…in ce directie ai luat o?

    • adi
      November 4, 2012 at 12:48

      Toti suntem pe drumul cel bun.
      Inclusiv tu esti

      • bibilica
        November 4, 2012 at 12:51

        oare??????????”adevarul ca am zile cand zic …gata ,a plecat…dar si zile cand nu ma recunosc

  20. bibilica
    November 4, 2012 at 12:52

    acu , eu cred ca s singura de pe lumea asta acre trece prin asa ceva…..si nu ma recunosc, asta mi se pare ff gravvv

    • adi
      November 4, 2012 at 15:43

      dupa cum vezi acest blog are peste 10.000 de utilizatori care se confrunta sau deja au trecut prin ceea ce treci si tu. Asadar nu esti singura🙂 si daca noi toti putem, poti si tu, trebuie doar sa constientizezi ca esti mai tare decat starile pe care le ai!

      • bibilica
        November 5, 2012 at 05:51

        hmmmm……terorie stiu , mai greu cu practica. Tare greu este sa ai starile astea si sa cauti o modalitate sa ti fie mai usor. Mi ar fi mai usor si m as mai calma daca as ,,auzi ,, cam cu ce va ,,luptai,, voi.

      • Adi
        November 5, 2012 at 09:20

        lucruri marunte care te ajuta la nevoie:
        sport moderat de minim 10-15 minute – asta poate insemna (abdomene, alergat usor, tractiuni, fluturari de brate, picioare)
        suna un prieten apropiat care stie prin ce treci si spune-i exact ceea ce simti in acel moment
        incearca sa vezi starea de relaxare de dupa atacul de panica, (pozitioneaza-te mental dupa atac)
        canta ceva, indiferent ce…. indiferent de voce
        tipa, urla din tot sufletul, scoate afara …🙂
        bineinteles toate aceste idei sunt de pus in practica in functie de context, eveniment.
        Nu te apuca sa urli din senin in alte ipostaze… suntem oameni sanatosi cu mici dereglari ..:)
        In rest sa auzim de bine!
        Succese si excese,
        Adi

      • bibilica
        November 5, 2012 at 13:37

        la mine problema este un TAG ….atacuri de panica nu prea am intalnit dar anxietate maxima daaaaaa….cu de toate, tremur, amorteli maini -picioare , dureri de cap (senzatie de ,,cap gol,,) ,plus ganduri ca mi pierd mintile(oare cat mai dureaza pana innebunesc)…si multe altele de paraca mi e greu sa va impovarez

  21. Alex
    November 4, 2012 at 18:33

    easy comes, easy goes…cu cat stii mai bine despre ce e vorba, cu atat iti e mai usor sa accepti si sa intelegi unele lucruri, ca toate se datoreaza tie. Fie ca iti este bine, fie ca iti este rau🙂 Intr-adevar, emotiile sunt puternice, par incontrolabile, dar nu ai de ales, ai ? tu de fapt stii ca va trebui sa te calmezi la un moment dat. Parerea mea este ca toti am trecut printr-un soc O SINGURA DATA, restul socurilor sunt create de noi, cautand sa vedem daca mai putem avea acele stari si bine-nteles ca reusim sa ne inducem iar si din nou, atata timp cat e ceva proaspat. De cand cu starea asta, am mai calatorit, nu cu usurinta, in suspans din pacate… locuri noi si asa mai departe, stare de disconfort, cunoasteti… dar cu cat explorezi mai mult, iti invingi teama, devi mai increzator, parerea mea, mi se pare ABSURD sa nu faci ceva din cauza la ceva ce nu exista, decat in capul nostru ? Si pe mine ma asteapta o provocare in curand, am de ales ? n-am… in loc sa ma gandesc la alte lucruri, sa fac altele, toti facem prostia sa ne gandim la ce nu trebuie, sa ne mai scape cate un gand, mai vine unul si inca unul si iar o gafam, cauza ? NOI🙂 Gandind si analizand anxios, ceea ce nu trebuie, nu zic ca este usor sa nu o faci, dar trebuie revenit la vechiul statut. De acord ca nu poti da uitarii complet 100% la ceea ce a fost si mereu va mai fi cate ceva, dar atata timp cat e mai rar, asta e… suportabil🙂
    Sa fim seriosi pana la urma, uneori dramatizam si mereu zi de zi vrem sa ne simtim perfect, intr-o stare foarte buna, binedispusi etc… ceea ce nici inainte nu era asa… ba eram suparati, ne apasa ceva etc.. pana una alta, suntem sanatosi, nimic in neregula cu inima, creieru nostru😉 O seara cat mai placuta va doresc !🙂

  22. liliac.inflorit
    November 5, 2012 at 08:00

    Buna.
    Bibilica, da sunt pe drumul cel bun. Eram si mai bine, numai ca am avut acum vreo 3 saptamani un deces in familie si m-a scos iar de pe drumul “drept”. Au aparut iar niste stari ciudate..la mine e problema legata de moarte…ma infioara ideea. Oricum in vara eram praf. Merg la psihoterapie, asta iti recomand si tie. Nu lua pastile …
    Implica-te in cit mai multe activitati, iesi cu prietenii .. bucura-te de lucrurile simple – pana la urma, sfaturile astea care par atat de banale si pe care probabil le-ai mai auzit de “n ” ori – sunt pana la urma solutia..

  23. liliac.inflorit
    November 5, 2012 at 13:43

    Si la mine tot TAG… dar totul a inceput cu un atac de panica… asa s-a declansat totul. Atacuri de panica… le numar pe degetele de la o mana..sa zicem. Si majoritatea au fost in clipa in care am oprit anxioliticul brusc.

    • bibilica
      November 5, 2012 at 14:07

      cam de cat timp esti cu TAG…cum esti acum??

  24. bibilica
    November 5, 2012 at 14:09

    eu de 2 ani si ceva…adevarat ca am avut luni si mai rele ca acum , dar probabil ca s satula si acum mi se par greu de ,,digerat,,

  25. liliac.inflorit
    November 5, 2012 at 15:51

    Pai din luna mai 2011 … pana prin vara 2012 am tot mers la diversi psihiatri care imi dadeau tratament anxiolitic+antidepresiv. Nu am luat niciodata antidepresivul, doar anxioliticul. Am luat cam un an, timp in care nu m-am simtit deloc bine, din contra,stari zilnice, cumplite. Mereu asteptam sa se schimbe ceva in viata mea, crezand ca trebuie sa vina ceva din exterior ca sa-mi dispara toate trairile alea. Am asteptat sa ma intorc la serviciu (dupa doi ani de stat acasa in concediu de crestere a copilului), crezand ca daca voi incepe sa am iar o ocupatie, sa socializez mai mult -va fi mai bine. Am avut niste probleme medicale, le-am rezolvat si p-alea si tot nimic … ma simteam la fel. Prin iulie am dat de site-ul asta si am luat decizia sa merg la psiholog. De-atunci mi-e multttttttttt mai bine. Chiar am avut senzatia ca au disparut de tot, pana mai acum vreo 3 saptamani cand mi-a murit o ruda – f tanara… si am inceput iar sa ma ” clatin” . Oricum, imi gestionez trairile mult mai bine.

    • bibilica
      November 5, 2012 at 19:00

      din pacate si la mine cam asta sta treaba…..terapie de care faci? din pacate ,cred ca un TAG instalat greu scapi pentru ca orice problema minora te face sa percepi si sa simti lucrurile mult mai adanc.

      ce fel de anxiolitic ai luat…cateodata simt nevoia sa iau ceva sa ma ,,asez,, dar am si teama de pastile de nu ti zic. cu toate ca s constienta ca uneori e musai sa recurgi la ele.

      eu am avut luni de zile i care nu dormeam decat 4 ore pe noapte, nu mancam , eram non stop pe alta lume….dar am constientizat ca daca ma las prada nu e bine si mi am continuat tot ce faceam inainte. Mi a fost fff greu ,pt ca nu i usor cu familie ,servici si sa faci fatza si la toate evenimentele cu care te intalnesti.Poate atunci cand am slabit si nu dormeam se vedea o schimbare ,dar dupa aratam ok dar eram praf. Cel mai greu mi a fost de sarbatorile de iarna…..ce am mai jelit.

      • eu
        May 31, 2014 at 16:08

        AM RAS , LASA CA TRECE!!! De sarbatori este cumplit, nu poti iesi din casa din cauza vremii decat la job, seara la tv si calculator, cine are cu cine socializa ferice de ei , eu n-am , daca vreti conversatii online , m-ar /v-ar prinde bine id dellliadelllia , multumesc, blogul este minunat si de actualitate o sa devenim anxiosi si panicati toti, in absenta job-urilor si a confortului psihic pe care societatea moderna nu-l asigura.

  26. liliac.inflorit
    November 5, 2012 at 21:39

    Pai am luat o perioada rivotril, apoi am trecut pe xanax. Nu ma simteam bine decit doua ore-trei dupa ce luam o pastila, atit. ” Bine” insemnand ca ma ametea asa. Incepusem sa nu ma simt bine la serviciu, eram cu medicamentele in geanta tot timpul. Le-am oprit brusc dupa un an de zile, fara sa scad doza treptat cum ar fi fost indicat. Mi-a fost foarte rau vreo doua saptamani, timp in care am facut niste atacuri de panica la metrou, apoi am depasit perioada. Incerc sa-mi ocup timpul altfel, citesc mai mult, ma uit la filme, mi-am cam facut ordine intre ” prieteni”, nu-mi mai incarc creierii cu tot felul de prostii.Acum citesc niste carti dragute, ti le recomand – CONVERSATII CU DUMNEZEU. Incerc sa ma odihnesc cat se poate de mult pentru ca am simtit ca atunci cand sunt obosita o cam iau pe camp:). E adevarat, nu mai sunt omul de dinainte si tot ma mai macina raspunsul la intrebarea : “De ce eu, de ce mie ? “. Un raspuns ar fi ca nu era bine nici inainte. Ajunsesem sa fac multe chestii care nu-mi placeau doar din obligatie, nu spuneam niciodata NU, ma neglijam puandu-i pe cei din jurul meu pe primul loc, nu conta niciodata ce vroiam eu ci doar ceilalti, am vrut sa-i multumesc pe toti…eram omul care se sacrifica tot timpul, pana am clacat pe fondul unor eveniment mai neplacute din viata mea. Deci as putea spune ca anxietatea mi-a deschis ochii.

    • bibilica
      November 6, 2012 at 05:26

      cam asa stau lucrurile si in viata mea…. se
      pare ca toti cu aceasta problema avem vieti cat se poate de asemanatoare. Ce fel de terapie faci?? simti ca te ajuta??…….eu incerc cognitiv -comportamentala si se simte diferenta, am inteles cum stau lucrurile si poate si de asta nu ma mai sperii asa atunci cand imi este f rau. Ideal ar fi sa fac tot ce imi spune terapeuta ,dar am si zile cand imi este ok si atunci nu mi mai fac ,,lectiile,,. La tine cum e??

  27. liliac.inflorit
    November 6, 2012 at 09:20

    Am inceput cu sedinte de restructurare cognitiva. Cred ca de pe la sf lui iulie merg, de anul acesta. De o luna nu am mai ajuns, am avut un program foarte incarcat. Dar nu vreau sa ma opresc pentru ca mi-a fost foarte bine de cand am inceput.

  28. Alex
    November 6, 2012 at 11:18

    In cazul in care nu stii, nu reusesti sa te controlezi, pana inveti, ar fi de folos un psihoterapeut, un tratament ceva, dar la un moment dat tine de tine. Nu vad rostul in a te adanci in problema, in situatia, in una care este superficiala, creata mereu de tine, incarca-ti programul la maxim, fa un efort cateva zile, redu din intensitatea gandurilor cu lucruri care intr-adevar te framanta, a citi o carte, a vedea un film nu e suficient, mintea iti fuge usor. In ritmul asta, mereu veti cauta linistea, perfectiunea si nu veti ajunge nicaieri, deoarece veti cauta sentimentul acela nasol si iar ajungeti in prima faza. Cat despre psih., tratamente sunt scarbit, fara folos, tocmai de aceea ca nu avem nici o problema de natura psihica, e simplu mod al nostru de a ne controla !🙂 Nu cred ca exista medicament care sa ne faca fericiti mereu, sa stearga din trecut etc., l-ar folosi toata lumea. De ex. daca ai mana rupta, incet incet, incepi sa o fortezi sa vezi daca incepe sa se vindece, este instinctiv, asa si cu starile noastre, incercam, ne gandim la acele stari, sperand ca nu mai apar sa vedem daca ne-am vindecat, numai ca aici situatia difera radical, are mai multi factori la mijloc. Dupa parerea mea, este pur si simplu numai modul de a gandi, cu efort si excercitiu se poate ajunge in stadiul de dinainte, nu in totalitate dar 90% garantat ! Sa fim seriosi si inainte aveam emotii puternice cand era cazul si cine le suporta ? iar acum avem pretentia sa nu avem deloc? 😉 va doresc numai bine !
    Mie anxietatea mi-a rapit cateva luni si atat ! vreau sa imi traiesc viata !!🙂

  29. liliac.inflorit
    November 6, 2012 at 20:44

    🙂 Da Alex, ai si tu dreptate… O sa fim ok cu totii, trebuie sa ne traim viata, asa e!

    • Adi
      November 6, 2012 at 21:24

      eu zic ca se ajunge in situatia noastra astfel:
      dupa un soc prin care am trecut fiecare din noi (sarcina, boala cronica, pierderea cuiva drag,etc), subconstientul nostru a asimilat informatia ca fiind un contact inerent cu moartea.
      de aici a inceput frica de moarte, in diverse forme ascunse (ca ti se face rau, creste pulsul, stari de panica si tot arsenalul de inchipuiri. blah blah)
      Am convigerea ca fiecare dintre cei prezenti aici sunt persoane cu un IQ peste medie, cu o pregatire pe masura, persoane joviale si carismatice, care la un anumit moment dat al vietii au trecut printr-o cumpana prost interpretata. de aici in colo, datorita inteligentei fiecaruia dintre noi, am inceput sa construim scenarii, care mai decare mai pesimiste ….

      Va recomand sa cititi :Privind soarele in fata – este o carte usoara dar scrisa de un psiholog pentru pacienti cat si pentru specialisti.
      Cu drag,
      Adi

  30. bibilica
    November 7, 2012 at 06:38

    aveti fiecare mare dreptate in postarile voastre….dar cand esti in plina ,,criza,, sau esti intr o stare de anxietat e cam 80% din zi ,oare mai poti fi asa pragmatic si sa gandesti asa cum ati scris mai sus??eu una parca le simt si mai acut si de aici toate strarile de dupa.

    Adi , asa este eu pe fondul unei perioade ff incarcat e si stresante din viata mea , am suferit o sperietura iar dupa 1 zi toata viata mea s a schimbat.

    Liliacinflorit…nu lasa timpul sa te indeparteze de la psihoterapie,…fa ti timp si continua ca acolo e un a dintre solutii…..as vrea sa scrii cu ce te mai confrunti , ca ,,vad ,, ca esti deschisa,

  31. liliac.inflorit
    November 7, 2012 at 08:20

    Sunt pe fuga, trebuie sa merg cu fi-mea pana la pediatrul ei dar cand ma intorc o sa scriu mai mult. Apropos de moarte🙂🙂 ..ma amuza acum tare o faza. La ultima sedinta de psiho nici nu intru bine in cabinet si -mi zice psihoterapeuta (ma pusese sa fac niste “lectii” si sa i le trimit pe mail inainte de-a ajunge la sedinta):
    ” Doamna A……., am o veste foarte proasta pentru dvs. ”
    M-am albastrit la fata, am simtit ca mi se inmoaie picioarele… la care continua …
    “SUNTETI MURITOARE ! ”
    Am ramas asa citeva fractiuni de secunda..zic ..F–ck …la asta nu ma gandisem🙂🙂🙂 …So …
    Vb mai tarziu. Pupici

    • bibilica
      November 7, 2012 at 08:25

      sanatate piticei tale…..hmmmm , super faza….te astept cu detalii

  32. liliac.inflorit
    November 7, 2012 at 13:55

    Am revenit.
    Bibilica, putem vorbi pe mail. Uite adresa mea: lavazza2011@yahoo.com

    • adi
      November 7, 2012 at 14:00

      Ma primiti si pe mine?🙂

      • liliac.inflorit
        November 7, 2012 at 14:01

        da.

      • bibilica
        November 7, 2012 at 19:50

        te primim, cum nu….poate intalnirile de aici ne ajuta mai mult

    • adi
      November 8, 2012 at 13:01

      Brasov cu ceva emotii
      Ma gandesc daca voi mai putea vreodata sa fac distante lungi singur

  33. adi
    November 8, 2012 at 05:39

    Buna dimineata
    Astazi plec cu munca la bv, am ceva emotii pentru drum insa am incredere ca ma descurc
    Va tin la curent 220V
    Eu

  34. bibilica
    November 8, 2012 at 06:02

    bafta multa!!! totul va fi ok

  35. liliac.inflorit
    November 8, 2012 at 08:37

    Neata . Drum bun.
    La mine n-au fost probleme din astea la drumuri lungi, in sensul ca pe mine anxietatea ma “toca” aproape toata ziua….indiferent de locul in care eram…
    Nu-ti fa griji, bucura-te de peisajele frumoase, de vremea de-afara.

  36. November 8, 2012 at 09:58

    Dragii mei, ma alatur si eu voua. Sper din tot sufletul sa ne revenim. Eu merg la psiholog de 7 luni si inca mai am momente cand imi doresc sa consult un psihiatru, sa imi de-a un tratament, sa trec mai usor peste crize. Va doresc o zi cu mult soare in suflet.

  37. liliac.inflorit
    November 8, 2012 at 13:05

    Ayssam bine ai venit. Din punctul meu de vedere medicamentele ne cufunda si mai rau in starile urate. Am luat un an anxiolitice si nu mi-a fost bine. Acum depinde de la caz la caz ..si bineinteles de problema pe care o are fiecare…

    • adi
      November 8, 2012 at 13:27

      Sportul, Sexul va ajuta? Ar trebui sa deschida niste supape si sa mai elibereze din tensiune.

  38. liliac.inflorit
    November 8, 2012 at 13:59

    Cred ca trebuie sa incercam sa avem o viata mai organizata..insa pentru a le cuprinde pe toate ar trebui ca ziua sa aiba 48 de ore. am un program super incarcat, ajung acasa numai la 20, copilul de-abia ma asteapta. In rest bag cofeina la greu la serviciu…😦 , dorm putin … si toate astea …

    • adi
      November 8, 2012 at 16:17

      Ufff… Iar au inceput palpitatiile… Puls marit … Parca sunt pr baterii🙂

      • eu
        May 31, 2014 at 16:09

        :))

  39. liliac.inflorit
    November 8, 2012 at 20:28

    Adi, am inteles ca la tine e chestie de vreo 10 ani. Eu consider ca daca in cei 10 ani nu s-a intimplat nimic rau in toate atacurile tale de panica, scapi si de data asta🙂 Ce zici ?

    • November 8, 2012 at 21:14

      Buna tuturor! Ma bucur enorm ca acest blog a reusit sa devina o mica platforma de dezbatere pe teme de anxietate. Eu am incercat sa intervin cat mai putin in ultimul timp din mai multe motive, majoritatea pur personale. Ma bucur insa ca voi ceilalti ati preluat stafeta si rolul de a-i ajuta pe cei aflati in dificultate. Eu inca lucrez, printre picuri, la cartea “jurnalul unui anxios” pe care sper sa o aduc la o forma tiparibila in cateva luni. Daca pot sa ajut cu ceva, astept recomandari…:)

  40. liliac.inflorit
    November 8, 2012 at 21:18

    Hei, chiar ma intrebam unde ai disparut🙂. Sincer, de-abia astept cartea !
    Tu esti ok, da ?

    • November 8, 2012 at 21:36

      Eu sunt ok. Ma bucur ca si tu esti ok! Imi aduc aminte ca acum cateva luni in urma faceam “terapie”😉

  41. liliac.inflorit
    November 8, 2012 at 21:50

    Da, asa e🙂. Am mai spus-o, discutiile de pe site-ul asta m-au determinat sa incerc psihoterapia. Merge treaba f bine. Eu sunt genul de om care face lucrurile pe ultima suta de metri. Inca de copil am fost asa..la scoala, la job.. prin urmare am nevoie sa ma impinga cineva de la spate🙂. Iar tipa la care merg este extraordinara !

    • November 8, 2012 at 21:59

      Dupa cum iti spuneam si atunci, orice psiholog este bun in masura in care ii oferi credit. Cu alte cuvinte, ii oferi incredere, primesti ceea ce trebuie, daca ai indoieli, lucrurile nu vor functiona. E acelasi principiu ca in perceptul biblic: “crede si vei putea muta muntii din loc”. Meseria unui psiholog bun este sa te ajute sa te ajuti singur. Stiu ca e o exprimare tautologica, insa asa stau lucrurile. Cat despre “fac totul in ultimul moment, impins de la spate”, subscriu…🙂

  42. November 9, 2012 at 07:48

    Buna dimineata voua😀 , eu cred ca este greu sa scapi de anxietate insa NU imposibil. S-a umplut paharul cu nemultumiri, frustrari in ani de zile, in momentul in care a fost plin si a dat pe dinafara a aparut atacul de panica. Cred ca cei care sufera de anxietate cu sau fara atac de panica sunt oameni foarte sensibili, oameni care atunci cand au refuzat pe cineva s-au simtit vinovati, oameni carora le pasa de cei din jur si nu vor sa jigneasca iar daca o fac cu intentie sau fara, se simt vinovati. Cu incredere in noi, ne putem vindeca, puterea sta in noi. Nu exista medicament minune sau tratament minune. Noi trebuie sa ne schimbam felul in care privim lucrurile, sa incercam sa avem rabdare si sa credem cu tarie ca ne vom vindeca. Este greu sa te vindeci in cateva luni dupa ce o viata intreaga ai adunat in pahar nemultumiri, nesiguranta si socuri emotionale. Cu credinta in tine, totul este posibil. Azi sunt bine si am din nou incredere in mine. Cateodata ajuta sa te mai “sapuneasca”cate un prieten sa te ajute sa te ridici din nou. Psihologul ajuta mult insa din pacate este extrem de costisitor, iar pentru asta trebuie sa luptam cu mintea noastra mult mai mult, sa ne convingem noi pe noi ca nimic nu este grav, trebuie doar sa avem rabdare fiindca va trece.
    Va doresc o zi frumoasa, eu sunt pe fuga, ma vad cu psihologul sa mai “sape ” cate putin in gradina mea, plina de buruieni. Suntem puternici, capul sus si zambetul pe buze, nu costa nimic.

  43. liliac.inflorit
    November 9, 2012 at 08:13

    Corect !

    • bibilica
      November 9, 2012 at 09:22

      cand citesc si vad ca sunteti asa optimisti intrezaresc si eu o speranta.Eu nu mi doresc sa traiesc toata viata…,,o zi buna, 3 rele,, de aceea as face orice sa ma reintorc la linistea din corp si mintea mea. In fiecare zi am alte si alte probleme.De exemplu, azi nopate dupa fff mult timp am inceput cu niste cu niste palpitatii(imi simteam bataile inimii)

      si este cam greu sa a,,astepti,, gata de atac sa vezi ce te mai loveste.

      Liliac.inflorit …multumesc ac mi ai dat mailul…o sa te contactez negrersit…
      Jurnaldeanxietate…te rog sa ne indrumi catre starea de bine, pt ca banuiesc ca asta este scopul blogului
      Ayssamm, ce fel de terapie faci

      haideti sa ne ajutam ca sa i putem ajuta pe altii

  44. bibilica
    November 9, 2012 at 10:16

    liliac.inflorit….ti am trimis mail…sper sa mi raspunzi

  45. liliac.inflorit
    November 9, 2012 at 11:49

    am raspuns🙂

  46. November 9, 2012 at 12:29

    Anxietatea face parte din noi, trebuie doar sa ne invatam cu ea, sa nu ne impotrivim findca nu avem cum sa luptam cu ea. Ea va disparea in momentul in care o ignori. Daca ai suferit “N ” atacuri de panica si esti OK inseamna ca nu se moare din asta. tocmai asta ar trebui sa ne dea tuturor de gandit ca noi singuri ni le provocam, fiindu-ne frica de simptome, noi practic le amplificam..trebuie eliminata frica de atac, frica ca nu poti face fata, frica ca… etc, nu are rost sa descriem aici toate simptomele fiindca nu ajuta pe nimeni. Sunt zile bune si rele insa dupa ce ai cazut si te-ai ridicat important este sa zambesti ca ai trecut cu bine, esti in viata, sanatos, ai o casa, o familie, prieteni care tin la tine si cam asta este tot ceea ce conteaza. In general, noi, am uitat sa ne mai bucuram pur si simplu de viata, toti am fugit/ fugim dupa tot mai multe lucruri care practic nu ne sunt cu adevarat necesare, viata este sau cel putin a fost atat de simpla, noi oamenii, societatea in care traim, o facem complicata.Eu fac terapie cognitiv comportamentala. Ma ajuta mult insa incerc sa ma ajut eu pe mine insumi fiindca lupta se duce intre mine cu mine. Daca uneori sunt jos, ma ridic fiindca stiu ca intr-o buna zi va trece si chiar VREAU sa ma bucur de viata fiindca viata este atat de frumoasa insa in nepasarea mea de pana acum nici macar nu am observat cat de frumosi sunt copacii din parc. Puteti sa redeveniti ce ati fost inainte ba mai mult, veti deveni persoane foarte puternice care stiu sa pretuiasca tot ceea ce este cu adevarat important.
    Inconjurati-va de persoane optimiste, nu mai cititi decat ceea ce va face placere si sincer incercati sa zambiti mai des, zambetul are o putere miraculoasa, rezultatele nu apar de pe azi pe maine insa APAR garantat. Altii au invins boli grave cu o gandire pozitiva, in comparatie cu ei, pot sa numesc boala mea “un moft” care doare numai daca il lasi sa te raneasca. Va imbratisez cu drag si cu zambetul pe buze.

    • November 9, 2012 at 12:32

      Ma conformez! Poftim:🙂

      • November 9, 2012 at 12:47

        😀 nu-i asa ca este o zi frumoasa si zambetul de pe buze ti-a adus o stare de buna dispozitie? Te salut cu drag si te felicit pentru blog!!

      • November 9, 2012 at 12:50

        Multumesc! Ma bucur sa te afli printre noi. Stii, imi dau seama ca noi oamenii, majorotatea, suntem atat de asemanatori desi parem diferiti. Cam Aceleasi lucruri le-am scris si eu, cu alte cuvinte, evident… Encore une fois:🙂

      • bibilica
        November 9, 2012 at 13:06

        eu nu pot azi sa zambesc….sunt cu anxietatea plus sora ei depresia undeva la o scara 9…

      • November 9, 2012 at 13:14

        Gandeste-te care e cel mai rau lucru care ti se poate intampla, accepta-l, si continua sa traiesti! Iti dau o veste proasta: cu totii suntem muritori! Asa ca e alegerea ta!🙂

      • November 9, 2012 at 13:35

        Stii ce vreau sa-ti spun, lucru pe care il pot confirma utilizatorii mai vechi ai acestui blog: pe acest blog au poposit de-a lungul timpului mai multe persoane “disperate” de anxietate. Majoritatea sunt acum foarte bine, unele dau si sfaturi. Sunt ferm convins ca in viitorul apropiat vei fi si tu intr-o forma excelenta. Cat de rpd, depinde exclusiv de tine. Anxietatea e un “virus” care se hraneste cu frica noastra. Da-i cu flit, schimba dominanta atunci cand constati ca el e mai puternic (provoaca o discutie cu cineva, canta, cearta-te cu cineva, spala vase etc). In rest, totul va fi bine! Cauta insa cauza anxietatii, starile de rau fizic, de somatizare, sunt doar efectele…

  47. liliac.inflorit
    November 9, 2012 at 12:46

    Superb Ayssam ! Foarte frumos!

    • November 9, 2012 at 13:19

      Nu exista NU POT bibilica, serios, incearca! Nu te adanci si mai tare in starile astea. Cauta-ti un film, o comedie, fa ceva ce iti place, aminteste-ti ca trece, ai fost jos si te-ai ridicat. Incearca sa zambesti, serios, ajuta mult. stiu ca esti o invingatoare si de altfel si tu o stii insa l-ai luat pe “nu pot”in brate, exact ca un copil . Te salut cu drag,😀
      PS. ieri ma gandeam serios sa merg la medic pentru tratament insa azi sunt foarte bine, ceea ce mi-a confirmat inca odata ca nu am nevoie de nici un ajutor medicamentos, puterea este in noi.

  48. November 9, 2012 at 12:52

    pe mine foarte mult ma ajuta o prietena care a trecut si ea prin anxietate si atacuri panica, mult mai intense decat cele pe care le-am experimentat eu. Ea, si-a revenit singura, medicamentele nu au ajutato. Ea singura s-a ajutat si de la ea am invatat foarte multe, Nu avem nevoie decat de o sapuneala zdravana cand suntem aproape de pamant😀 O iubesc si ii iubesc sapuneala :p. Un fel de “sapuneala”v-am servit si eu , mai sus! Cu drag:D

  49. November 9, 2012 at 13:50

    Ieri a fost prima data cand am postat pe un blog, asa ca, nu stiu unde exact sa ii raspund bibilicai. Subscriu la postul tau jurnaldeanxios, lasa starea asta bibilica draga, nu o lasa sa iti strice ziua, cel putin INCEARCA! Noi singuri trebuie sa iesim din ea, nimeni nu ne ajuta, asa ca draga mea, este timpul sa te ridici! Hai ca mi s-a ars friptura asteptand sa vad daca primesc macar un zambet , de la tine bibilico. Am plecat in bucatarie sa vad ce mai pot salva. Va imbratisez cu drag si cu🙂 , astept numai vesti bune!

    • November 9, 2012 at 13:55

      Stai ca nu mai inteleg nimic! Cum adica? Anxiosii mananca friptura ?!!! :))) just joking😉

      • November 9, 2012 at 19:08

        Eh, friptura arsa😉 . Suntem si noi oameni, nu?
        Va doresc o seara linistita.🙂

      • bibilica
        November 10, 2012 at 06:20

        neata!!!…..va multumesc de sustinere si sper sa ma molipsesc de putina voie buna….cum a fost friptura???

      • November 10, 2012 at 08:05

        Buna dimineata!😉 Friptura a fost cam arsa. Sunt convinsa ca starea ta va trece si vei putea sa zambesti si tu, trebuie doar sa vrei. Iti doresc o zi frumoasa si linistita Cu drag,😉

      • bibilica
        November 10, 2012 at 08:36

        dupa 2 ani si ceva de TAG e cam greu sa ti recuperezi optimismul , bucuria si multumirea

      • November 10, 2012 at 09:02

        2 ani si ceva de TAG am si eu bibilica insa sunt pe drumul cel bun fiindca EU VREAU si POT. Lasa-l pe nu pot din brate, inconjoara-te de oameni optimisti si crede cu adevarat ca vei trece si peste acest TAG.😉

  50. adi
    November 10, 2012 at 06:36

    Azi mă îndrept către constanta. Înapoi acasă. Nu sunt singur ceea ce mă ajuta.
    Succese vă doresc
    adi
    ps: şi puls scăzut🙂

    • November 10, 2012 at 09:06

      O zi frumoasa si drum bun, Lasa-ti fricile, nu te mai gandi la ele, asta este problema, gandim prea mult, il folosim prea mult pe “daca”🙂

      • adi
        November 10, 2012 at 09:16

        Ufff.
        Le depasesc eu inca o data

      • adi
        November 10, 2012 at 09:22

        Puls 101 stand pe scaun…. Doar de la anxietate

      • November 10, 2012 at 09:50

        Solutia e simpla: ia pulsul din 10 in 10 minute, ia si tensiunea, baga repede vreo cateva tablete si imagineaza-ti ca mai ai de trait doar vreo doua ore. Apoi impaca-te cu ideea ca vei muri in doua ore, doua zile, doua luni, doi ani, cat alegi tu… Acum ia si gandeste-te… Ce ai face dava stii ca mai ai de trait doar doua ore, doua zile samd? Vei trai acest timp limitat plangadu-ti de mila sau vei incerca sa traieste aceste momente? Evident, e o mica ironie la mijloc insa sper ca ai prins ideea!🙂

      • November 10, 2012 at 10:00

        Big LIKE pentru sapuneala servita! Sper sa ajute.🙂

  51. bibilica
    November 10, 2012 at 18:31

    eu am fost mai ok azi…doar o duere(apasare) in piept ma supara rau, in rest a fost o zi ,,normala,,

  52. mikaela
    November 10, 2012 at 19:10

    As vrea sa ii intreb pe toti cei care activeaza pe acest forum daca au experimentat desprinderea de realitate in starile lor de anxietate si panica. Eu stiu ca nu se intampla nimic rau in momentul cand ma apuca o stare urata in afara de ceea ce simt in acel moment si anume o tristete urata si detasare de realitate. M-ar ajuta enorm sa aud parerile voastre..

  53. bibilica
    November 11, 2012 at 07:21

    Mikaela……ufff draga de tine, stiu ce inseamna si fac si eu de astea…este specifica problemelor astea , starile de depersonalizare(asa se numesc). Eu simt cam asa: numai corpul meu este prezent in locul respectiv , eu parca s pe alta planeta.Eu am avut perioade cand stateam asa multe zile la rand(am si acum) si atunci credeam ca innebunesc.

    aici pe forum sunt peroane care ne pot ajuta s pe noi sa gasim ,,drumul,, si de aceea ar trebui sa scriem despre toate starile cu care ne confruntam si sigur in momentul in care vom intelege cam cum stau lucrurile ,atunci ……va fi bine!!!

    pupp

  54. bibilica
    November 11, 2012 at 12:08

    Dar durere un piept cu căldură şi arsură a mai avut cineva că s fffff speriată

  55. bibilica
    November 12, 2012 at 06:51

    dar ….durere in piept si o apasare a mai avut cineva???de cateva zile ma am o duerre in capul pieptului si asa o apasare de zici ce fac vreu stop cardiac….ufff

    • adi
      November 12, 2012 at 07:16

      Nu bibilica, niciunul din noi nu a avut asa ceva, esti singurul. GLUMESC. Simptomatologia specifica anxiosilor cuprinde o paleta ampla de senzatii, repet SENZATII, astfel incat tine de imaginatia subiectului si pe ce anume s-a centrat. In cazu tau, durerea si apasarea in piept.in
      Pentru linistirea ta, vreau sa stii ca durerea in piept in caz de infarct sau alte belele, te paralizeaza de durere si nu mai poti misca. Deci stai linistit ca la tine nu e cazul. Fa 10 serii de 10 genoflexiuni in 30 minute si vezi cum te mai simti dupA
      Succese

  56. bibilica
    November 15, 2012 at 10:53

    salut! nimeni nu mai simte nevoia sa intre pe aici sa lase un mesaj??eu ce sa va zic?? sunt mai ok, dar nu ma lasa palpitatiile la inima….cel mai tare simt bataile , atunci cand stau linistita si da o stare de agitatie de nu va zic.Seara abia adorm ….

    voi???

    • liliac.inflorit
      November 15, 2012 at 10:58

      eu sunt la servici, treaba multa, obosita . Marti am avut si eu o zi urata.. plina de stari de anxietate , spre seara -in mod deosebit, ieri am fost ok, azi la fel …:) Astept sarbatorile de iarna, zapada, vin fiert, cozonac, colindatorii😛. Mai e putin… le ador

  57. Adi
    November 15, 2012 at 21:32

    salutare,
    puteti incerca scurte sedinte de relaxare progresiva de 5-10-15 minute, cat va permite pshihicul sa faceti acest lucru. veti vedea ca la inceput va veti uita la ceas din minut in minut poate chiar si de 3 ori intr-un minut. apoi veti avea senzatia ca mai mult va agitati, insa in final veti ajunge sa traiti o stare de liniste si relaxare.
    gasiti un loc confortabil in care sa va asezati intinsi, sau poate chiar intr-un fotoliu, apoi inchideti ochii pentru a nu fii distrasi de lucruri din jurul vostru.
    imaginati-va rand pe rand cum toate partile din corpul vostru se cufunda intr-o stare perfecta deliniste si relaxare, focalizati-va atentia asupra acelei parti fie ea mana, abdomen, talpa, palma, gat , cap… etc.
    va recomand sa incepeti de jos in sus, cu piciorul drept pentru dreptaci.

    Aceasta relaxare este cat se poate de simpla EFICIENTA, iar odata incercata va deveni indispensabila🙂, mai mult decat atat, orice persoana sanatoasa cand este stresata, obosita, nervoasa, prinsa de prea multe probleme, cu o astfel de poezie de 10 – 15 minute, se poate remonta.

    La inceput va fii destul de greu sa te “relaxezi la comanda” insa tocmai acea incordare necontrolata ce apare fix in momentul relaxarii controlate, va duce in timp la relaxare necontrolata.

    principiul este foarte simplu.
    creierul anticipeaza lucrurile negative “cate mi s-au intamplat rele, de ce mie, de ce nu altora, si vin tot felul de necazuri, deces, boala, predispozitie la anxietate, depresie…. etc”
    in toata aceasta perioada negativa a vietii, constientul invata sa anticipeze partile negative si totul devine un automatism….. “clar o sa mi se intample ceva rau”

    drept urmare constientul TREBUIE invatat sa se obisnuiasca cu BINELE deci sa automatizeze anticiparea POZITIVA!!!

    pentru mai multe detalii … recomand sport! oboseala fizica duce la relaxare psihica.

  58. bibilica
    November 17, 2012 at 06:37

    ADI, ai mare dreptate …eu faceam alta relaxare,strangeam mainile ,numaram pana la 5 apoi le lasam moi si tot asa cu toate partile corpul tare mult m a ajutat treaba asta intr o perioada .N am mai facut demult relaxare,dar aseara mi am adus aminte ce ai scris tu si am trecut la aplicatie,pentru cateva minute.Sper sa reusesc sa fac mai des.

    eu mai fac tehnica relaxarii cu respiratia.Trag aer mult in piept, numar pana la 5 tinand aerul apoi scot aerul to numarand pana la 5.Daca faci cateva minute ,vei vedea efectul imediat,pentru ca dispare ameteala(hiperventilatia).

    ce buna s la teorie……cum sunteti??

    • Adi
      November 17, 2012 at 12:17

      Salutare de la mare, departare,

      Va recomand o tehnica de relaxare foarte simpla si extrem de eficienta (dureaza minim 10 minute) dupa care veti simti intr-adevar relaxarea :))
      ANTRENAMENT AUTOGEN –(Schultz)
      1. Inducerea senzatiei de greutate la nivelul bratului(pentru stangaci se incepe cu bratul stang)
      Sunt in intregime linistit si cu desavarsire calm
      Toti muschii imi sunt destinsi si relaxati
      O liniste placuta ma inconjoara
      Calmul ma inunda
      Nimic nu-mi tulbura linistea
      Simt o pace si o liniste interioara profunde
      Sunt foarte calm si linistit
      Bratul meu stang e greu, din ce in ce mai greu
      Bratul meu stang devine tot mai greu
      O greutate ca de plumb imi cuprinde umarul,
      bratul, mana si ajunge pana la degete
      Bratul meu stang este foarte greu
      Bratul meu stang este greu ca de plumb
      Simt liniste si greutate…
      Se continua similar cu bratul drept, piciorul stang, piciorul drept – inducandu-se progresiv senzatia de greutate.
      2. Generalizarea senzatiei de greutate
      O liniste placuta ma inconjoara
      Calmul ma inunda tot mai mult
      Simt o liniste si o pace interioare
      Sunt complet calm
      Intregul meu corp este destins si relaxat
      Umerii, bratele, miinile, picioarele sunt grele, foarte grele
      Intregul meu corp este foarte greu
      Intregul meu corp este cuprins de o greutate foarte mare
      Corpul meu este greu, greu ca de plumb
      Linistea si greutatea ma inconjoara
      Sunt foarte calm si linistit.
      3. Inducerea senzatiei de caldura la nivelul bratului stang
      O caldura placuta imi cuprinde bratul stang
      O caldura placuta imi cuprinde bratul stang, mana stanga si ajunge pana la degete
      Vasele se dilata si simt caldura in bratul stang
      O caldura placuta imi cuprinde bratul si mana stanga
      Bratul meu stang devine cald, ca si cum ar fi cufundat intr-o baie calda
      Bratul meu stang este invaluit intr-o caldura odihnitoare.
      Liniste, greutate, caldura.
      Linistea si echilibrul ma inconjoara.
      Se continua cu bratul drept, piciorul stang, piciorul drept – inducandu-se progresiv senzatia de caldura.
      4. Generalizarea senzatiei de caldura
      Intregul meu corp este relaxat, perfect linistit
      O caldura placuta imi cuprinde umerii, bratele, miinile, picioarele
      O caldura placuta imi cuprinde tot corpul
      Intregul meu corp este scaldat intr-o caldura placuta
      Intregul meu corp este cuprins de o caldura placuta, ca intr-o baie calda
      Sunt linistit si relaxat
      Linistea si echilibrul ma inconjoara
      Ma las cuprins de tihna senina si necontenitul echilibru
      Sunt in intregime linistit
      Sunt cu desavarsire calm intregul meu corp este relaxat, destins
      Intregul meu corp este greu
      Corpul este greu si destins ca un arc in repaus
      O caldura agreabila imi cuprinde tot corpul
      Tot corpul meu este scaldat intr-o caldura placuta si linistitoare
      Simt o caldura placuta care-mi cuprinde tot corpul
      5. Exercitii pentru linistirea batailor inimii
      Inima mea bate linistit, foarte linistit
      Inima mea bate linistit si egal, ducand tot sangele in corp
      Inima mea bate linistit si egal
      Inima parca lucreaza de la sine
      Inima bate linistit, calm si egal
      Sunt perfect linistit si relaxat
      6. Exercitii pentru calmarea respiratiei
      Respiratia mea devine linistita si rara
      Respir liber si aproape de la sine aerul din jurul meu
      Respir calm si linistit, fara efort
      Respir foarte calm si linistit
      7. Exercitii pentru trairea senzatiei de caldura in zona plexului solar
      Sunt perfect calm si relaxat
      Sunt perfect linistit
      Abdomenul meu este foarte linistit si relaxat
      Muschii abdomenului sunt destinsi, orice tensiune dispare
      Plexul solar este cuprins de o caldura placuta
      Plexul solar este cald si relaxat
      8. Exercitii pentru zona capului
      Imi simt capul liber si usor
      Muschii fetei sunt relaxati
      Barba este destinsa si relaxata
      Fruntea devine rece si tot mai destinsa
      Simt cum aerul rece imi inconjoara tamplele
      Simt racoare in zona fruntii
      Creierul imi este limpede ca un izvor de munte
      Imi simt capul foarte limpede
      Sunt perfect linistit si relaxat.

      Dupa realizarea exrcitiilor de greutate, caldura, respiratie se pot utiliza formule sugestive precum:
      Primesc dificultatile vietii cu calm, stapan pe mine, bine dispus
      Sunt calm, multumit, satisfacut
      Sunt liber de frustrare si de teama
      Sunt calm, atent, curajos
      Toate senzatiile neplacute dispar, ma invaluie o pace profunda
      Deciziile corecte le iau imediat, eu decid ceea ce este mai bine sa fac.

      Daca veti reusi macar de 2 ori pe zi sa faceti asa ceva, veti reincepe sa automatizati gandurile pozitive!
      Succese

      • November 17, 2012 at 12:32

        Multumim Adi. Este un exercitiu de autihipnoza foarte eficient

  59. bibilica
    November 21, 2012 at 08:30

    daca nu ati mai intrat ,inseamna ca sunteti ok….???bun asa.Si eu de vreo cateva zile sunt mai ok

    • adi
      November 21, 2012 at 09:49

      Salut
      Probabil toti incearca exercitiul de relaxare pe care l/am postat mai sus.😛
      Succese

  60. liliac.inflorit
    November 21, 2012 at 21:37

    🙂 eu am avut un program f plin in ultimele zile la serviciu dar am mai intrat si pe-aici. am mai avut si momente scurte de pauza..pe care-am avut grija sa le “umplu” cu putina anxietate… dehh..

    • adi
      November 21, 2012 at 21:41

      :))
      stiti ce ma surprinde in mod placut ?
      nimeni nu moare? :))))
      va pup nemuritorilor!

      • November 21, 2012 at 21:46

        :)) touche! Eu insa mor! …. De nervi ca nu-mi iese un proiect :p

      • adi
        November 21, 2012 at 21:48

        proiect is my midle name
        daca te pot ajuta cu ceva….. cu mare placere
        singurul proiect care imi iese este anxietatea :))) nu ma mai satur de ea

      • November 21, 2012 at 21:51

        :))) cel mai mare proiect pe care il avem de gestionat este viata! Asta a fost prima fraza a unui prof de managementul proiectelor! Sper sa-l putem duce cu bine pana la capat. Restul sunt doar detalii…🙂

      • adi
        November 21, 2012 at 21:54

        eu mai am cateva proiecte extrem de reusite :))… aproape singurele reusite :))
        dorm acum :)))
        o cacacioasa de 8 luni, un macho de 2ani si 2 luni si neFasta😉

      • November 21, 2012 at 21:56

        :)) asta cu nefasta n-o stiam. Good one! Am si eu un proiect de vreo patru ani si ceva. By the way, nice to meet u😉

      • adi
        November 21, 2012 at 21:58

        nimeni nu-i perfect😉
        nice to meet you to!
        somn usor floricica, pardon… liliac

      • November 21, 2012 at 21:59

        :)) nimeni nu-i perfect? Da-mi voie sa te contrazic! Inca nu m-ai cunoscut prea bine!:)) :p

      • adi
        November 21, 2012 at 22:01

        :):):)
        daca ai un dex in casa….deschide-l….. in dreptul cuvantului perfect…apare poza mea!😉

      • November 21, 2012 at 22:02

        Cred ca era o editie mai veche din DEX. Cumpara-l pe cel al Academiei!;)

      • adi
        November 21, 2012 at 22:06

        academia anxilosilor
        o scurta observatie…. restul posturilor au 4-8 post-uri, insa de cand ne-ai amagit ca ne dai la revista … :)), toti au inceput sa scrie…. numai vedete dom’le …. 130 post-uri

      • November 21, 2012 at 22:08

        Arogante moncher, arogante … :))

      • adi
        November 21, 2012 at 22:09

        :))
        eu ma retrag la somn.
        maine am o zi interesanta destul de provocatoare
        somn usor

      • November 21, 2012 at 22:10

        Somn usor si o zi cat mai buna maine!🙂

    • bibilica
      November 22, 2012 at 05:13

      ce va mai arde de glume….am avut o noapte de cacao

      • adi
        November 22, 2012 at 06:02

        Daca simti ca te ajuta, Impartaseste-ne experienta.
        Pun pariu ca astazi te vei simti mult mai bine
        Sa ne spui diseara asta

      • bibilica
        November 22, 2012 at 07:03

        hmm..dupa cateva zile ok , cu toate ca somnul este mai agitat ,azi noapte am stat si am ,,gandit,,si doar n am gandit la lucruri de care sa ma bucur .Acum dimnineata ,zici ca s lovita de tren …maini amortite si piciaore ,plus dureri si o stare de tristete de zici ca cine stie ce s a abatut asupra mea.
        Asa ca nu cred Adi ,ca pana diseara va fi bine.

  61. liliac.inflorit
    November 21, 2012 at 21:55

    wow, ce frumos…asa e.
    eu ma retrag, am nevoie de somnnnn. o seara frumoasa sa aveti !

  62. November 22, 2012 at 06:43

    Buna dimineata! Ma bucur sa va vad pe toti cu gura pana la urechi!:) Bravo!
    O zi frumoasa cu mult soare in suflet va doresc si cat mai multe🙂🙂🙂.
    Cu drag,🙂 !

  63. liliac.inflorit
    November 22, 2012 at 06:57

    Buna dimineata🙂. Multumim la fel Ayssam.

  64. bibilica
    November 23, 2012 at 08:38

    neata…cum sunteti

  65. liliac.inflorit
    November 23, 2012 at 18:50

    eu am avut o zi nasoala. m-am enervat peste masura la serviciu din cauza unui coleg, am avut o “iesire” naspa… de fata cu toti colegii. apoi am inceput sa am mustrari de constiinta, ca am reactionat cam naspa si sa nu fi fost penibila..si tot asa. :)))) am trecut prin zeci de stari toata ziua :))

  66. adi
    November 23, 2012 at 21:11

    Suntem vii🙂
    ce gasca de cacaciosi🙂 scuzati-mi expresia gasca🙂
    Hai fruntea sus

  67. November 23, 2012 at 22:03

    Cacaciosi sau plangaciosi?:p . Eu am avut o zi minunata, am avut grija sa o condimentez cu de toate. De cateva zile merg la Pilates asa ca ma bucur enorm de mult ca ma dor picioarele, muschii de la burticica samd. O noapte frumoasa si un weekend linistit va doresc, bucurati-va de viata! Va imbratisez cu drag🙂 .

    • adi
      November 24, 2012 at 07:42

      cine se mai lauda cu astfel de realizari precum cele ale lui ayssam?
      Felicitari

  68. liliac.inflorit
    November 24, 2012 at 07:55

    e week-end, nu mai vreau sa ma mai stresez de problemele de la serv… de-abia am reusit sa ma detasez aseara cand am ajuns acasa. Acum m-am trezit, beau cafeaua si ma uit pe Disney Jr. :)))) . Ma incearca asa o stare ciudatica de ghem in stomac si maxilar inclestat ….. in rest – caut sa descarc un fim bun, ceva idei ?

    • adi
      November 24, 2012 at 08:35

      As good as it gets – un film excelent.

      • bibiliva
        November 24, 2012 at 08:47

        Şi eu încerc să mă detaşeze de probleme şi să mă bucur……încerc. Liliac şi eu experimentez ca o şi cu aş avea o greutate la gât si cu durere ,căldură în capul pieptului…….un fleac. aysam……..bravoooo ţune o tot aşa iar tu adi eşti pus pe glume ,asta e super.

  69. liliac.inflorit
    November 24, 2012 at 08:44

    Ms. Adi. E 1997 dar nu-l stiu. O sa-l vad.

  70. November 24, 2012 at 20:52

    Stiu ca este greu sa zambesti si sa ai o atitudine pozitiva atunci cand iti este rau si nu te simti bine insa daca incerci, vei vedea ca va aparea o schimbare, trebuie sa lupti , sa iti doresti si sa crezi ca asa va fi si chiar functioneaza, garantat! Au fost zile cand nu am fost ok, am avut senzatii tare aiurea, care nu are rost sa le spun, am incercat sa trec peste, m-am uitat la un film, de regula comedii sau daca nu aveam rabdare sa urmaresc filmul, intorceam casa cu susul in jos. Nu are rost sa mai cautati tratament impotriva anxietatii sau sa cititi despre simptomele altora, nu faceti decat sa va agitati mai tare. Incredere in fortele voastre, de asta aveti nevoie. Rugaciunile iarasi, insa spuse cu cuvintele voastre, din inima, credeti-ma, ajuta enorm. Mie imi pare tare rau ca nu te simti bine bibilica, nimeni nu te poate ajuta decat tu si Dumnezeu. Lupta, nu vei regreta.
    Va doresc tuturor liniste si pace in suflet, va imbratisez cu drag,🙂 , noapte buna si sa aveti o zi minunata maine!

  71. liliac.inflorit
    November 25, 2012 at 12:49

    Foarte dragut filmul Adi. L-am vazut. Povesti de viata…bun mesaj…:)

    • adi
      November 26, 2012 at 06:44

      Da, e ok, iar interpretarile sunt geniale.
      O noua saptamana plina de … Viata si echilibru🙂

  72. bibilica
    November 26, 2012 at 10:50

    ce vroiam eu sa va intreb…..hmmm, eu sunt asa nedumerita unde mi au disparut ,,sentimentele,, , nu stiu daca ma intelegeti ,dar parca nu mai simt NIMIC pentru NIMENI si asta ma supara cel mai tare .Am copii,sot ,parinti,frati….

    • adi
      November 26, 2012 at 10:52

      stai linistita🙂
      sentimentele tale nu au disparut nicaieri, iti iubesti nespus copii si familia, insa tu esti centrata pe interior, pe bubele tale inchipuite…si ai toata atentia in aceasta directie…
      ai incercat exercitiul pe care l-am scris mai sus???

      • bibilica
        November 26, 2012 at 10:58

        Adi, nu stau deloc linistita….nu stiu daca ti s a intamplat ce am scris mai sus dar este…groaznic. Sa i percepi pe cei apropiati ca niste straini, sa nu ai bucuria aia in suflet cand ii strangi in brate, sa nu ti mai faci planuri, sa nu ….

        exercitiile de relaxare fac si eu …dar …

  73. adi
    November 26, 2012 at 11:02

    hei…. te duci in balarii… gratuit
    am trecut prin aceste stari demult, foarte demult, insa acest lucru se datoreaza lipsei de concentrare pe exterior, AICI SI ACUM.
    tu esti centrata pe tine, pe interior, iti observi din exterior starile, te super analizezi si intri in avalansa de senzatii negative.
    vorbesc in cunostinta de cauza.
    Fa exercitiul de mai sus acum si concentreaza-te pe el si discutam in 30 minute🙂

  74. anisia
    November 27, 2012 at 09:44

    Buna!Doresc sa ma alatur voua poate asa reusesc sa scap da axietate si stari de panica,impreuna suntem mai puternici.Cand ma apuca starile de panica mi se pune un nod la stomac,nu mai pot manca,ma simt fara putere sunt ca o carpa,as vrea sa stau in pat dar ma enerveaza,imi vin in minte tot felul de ganduri negative,ma vad bolnava sau ca ma pot imbolnavi si mai rau etc.A incercat cineva autosugestia?Eu incerc dar vreau efecte imediate si ele nu apar si asta ma enerveaza si mai rau.

  75. adi
    November 27, 2012 at 09:58

    salutare si tie anisia🙂
    deja devenim o mica societate🙂. esti novice sau te confrunti de ceva timp cu aceste senzatii?
    spune-ne mai multe detalii
    Succese
    Adi

  76. anisia
    November 27, 2012 at 12:17

    Totul a inceput in 1994 cand bunica s-a imbolnavit iar mama s-a dus sa o ingrijeasca.Am ramas singura dar mama mai venea acasa apoi pleca din nou,atunci am inceput sa ma gandesc ce voi face eu daca raman singura(nu sunt casatorita)cum ma voi descurca,daca mi se face rau si nu este nimeni langa mine.In perioada aceea aveam numeroase crize de fiere si atunci intram in panica si ma vedeam ffff bolnava,si acum ma gandesc ca daca ma imbolnavesc si nu pot sa mai merg la serviciu…. ce ma fac?nu mai am bani de mancare,intretinere……..Am impresia ca eu nu sunt suficient de buna,altii fac toate celelalte lucruri mult mai bine dacat mine si mai rapid,reusesc mai bine in viata iar eu nu sunt casatorita, nu am copii…etc.Intr-un fel imi dau seama ca nu trebuie sa gandesc asa dar totusi ceva ma opreste sa gandesc pozitiv.Ma vad ff bolnava cu toate ca merg la serviciu si ce ma deranjeaza cel mai tare nu ma simt bine la mine acasa,cand intru in casa ma cuprinde o teama,frica ca voi ramane singura.

  77. bibilica
    November 28, 2012 at 18:22

    Dacă tot suntem aici,eu m am decis să vă scriu cam ce gânduri mai bântuie: ma gândesc cu groază mare că am schizofrenie,ma gândesc că mi pierd minţile ,că aş putea într un moment de ,,nebunie,, să nu mi fac rău mie sau altora, că ma irită nişte chestii minore pt alţii iar pt mine s tragice,că s trista şi mi vine să plâng eu care eram o optimistă,că nu.mi mai face plăcere aproape nimic…………..şi când citesc cele scrise mai sus nu ,,văd,, nicio legătură cu. anxietatea. A

    • bibilica
      November 28, 2012 at 18:25

      Acum aştept comentarii cu toate că nu s pregătită să aud ceea ce aproape că s convinsă că am………..hmmm

  78. adi
    November 28, 2012 at 20:20

    A.🙂, zis bibilica
    am o veste pentru tine si pentru cei de aici care cred ca innebunesc, sau ca isi pierd mintile sau ca au schizofrenie sau oricare alta boala pshihica. :)))))))))))))
    MARE ATENTIE LA CE SCRIU MAI JOS!!!!
    “Cand innebunesti sau iti pierzi autocontrolul NU REALIZEZI ACEST LUCRU”
    Asadar, te asigur ca esti foarteee sanatoasa, doar ca esti centrata pe tine!
    da-mi te rog numarul tau de telefon sau emailul, iar maine te voi suna sa-ti povestesc cate ceva ce cu siguranta te vor aduce pe linia de plutire

    Multe Succese!

    • November 28, 2012 at 20:26

      Adi, n-ar strica sa ne povestesti si noua. Pare interesant. Ma bucur ca stii multe despre anxietate. Se vede din “discurs”🙂

  79. bibilica
    November 28, 2012 at 20:37

    adi , sa ti las aici adresa de mail???

    daca as fi asa foarteee sanatoasa n as avea asemenea ganduri…de ce nu le am avut acu 3 ani, 5 ani???..ceva acolo sus la mansarda s a cam deteriorat

    Jurnaldeanxios…ai citit ce am scris mai sus???te ai confruntat macar cu vreo stare din cele expuse mai sus….

    cred ca daca vom ,,vorbi,, aici foarte deschis ,poate …poate vom reusi ceva

    • November 28, 2012 at 20:45

      Bibilica,

      Ce spui tu sunt lucruri atat de mici. Crede-ma, am trecut prin grozavii mai mari. Am avut “infarct” de vreo 20 de ori, “cancer” la orice alunita sau durere banala si exemplele pot continua. Adi avea dreptate: esti centrata pe tine, centrata pe corpul tau. Sunt aproape convins ca-ti simti si constientizezi pulsul si zvacnirile inimii samd. Solutia e simpla: schimba dominanta!!!

  80. November 28, 2012 at 21:01

    Adi are dreptate, cand innebunesti nu constientizezi acest lucru. Este 100% anxietate Bibilica. Anxietatea remite greu si este poate cea mai grea lupta, lupta ta cu tine. Nu dispera, lupta, zi dupa zi, starea ta se va imbunatati daca tu lupti. Foarte multi oameni trec prin starile astea si le depasesc, si tu, noi putem. As minti sa iti spun ca sunt vindecata, inca nu sunt si inca ma mai lupt cu mine insa sunt pe drumul cel bun. Si tu poti!
    Ai credinta!! Apropo, am simtit de nenumarate ori ca imi pierd mintile , chiar ameteam tare rau si aveam o stare tare aiurea, nici macar nu vreau sa o descriu, asa ca, nu esti singura cu somatizarile astea. Te inteleg perfect insa crede-ma poti depasi starea asta, trebuie doar sa lupti. te imbratisez cu drag si sper sa aud vesti bune de la tine, in curand. Noapte buna tuturor🙂.

  81. liliac.inflorit
    November 28, 2012 at 21:38

    asa-mi place cand sunteti vorbareti🙂

    • November 28, 2012 at 21:40

      Se leaga o mica comunitate. Trebuie sa iesim la o bere cu totii :))

  82. liliac.inflorit
    November 28, 2012 at 21:43

    Da, o idee foarte buna!

    • November 28, 2012 at 21:55

      Cine organizeaza?😀

      • adi
        November 29, 2012 at 06:39

        facem o iesire, dar sa fie pe langa vreun spital cu multe locuri libere sa nu ne apuce pe toti odata :))))) ahahahahahahahahahahaahahahahahah

  83. bibilica
    November 29, 2012 at 06:48

    neata….asa imi place si mie , sa aud pareri , ce povestiti si daca ne ,,asemanam,,. Terapeuta mea , m a pus sa citesc DSM ca sa mi confrunt temerile…ce m a ingrozit a fost asemanarea criteriillor unor boli psihice grave cu ce ma confrunt eu si de aici gandul ca am schizofrenie(gand care ma,,,,,,omoara,,).

    Jurnaldeanxios eu sunt un anxios mai atipic…niciodata n am dat fuga la dr,nu mi iau pulsul,tensiunea si toate cele.Am avut momoente grele, nopti grele dar niciodata n am ajuns la spital…am oroare de ei, pt ca habar nu au de anxietate.

    Ayssam…am incredere in cel de SUS ca va fi bine…dar cateodata sunt depasita si… Starile prin care spui ca ai trecut , le stiu ffff bine. M a insotit luni de zile depersonalizarea., starea aia in care toate trec pe langa tine, cand esti prezenta doar fizic, cand esti ca si cum te ai da intr un imens montagne russe(nu stiu daca am scris corect)

    Liliac inflorit…eu zic ca daca chiar vom comunica aici , poate vom ajuta si pe altii. Eu zic ca cei care nu au trait starile astea , nu pot intelege cam cum sta treaba.

  84. liliac.inflorit
    November 29, 2012 at 07:12

    Dragilor, eu am intrat deja in mini-vacanta de 1 decembrie… Astazi mi-am luat liber, insa mai am un hop – la ora 17,00 merg la un interviu si vaiiiiii …am niste emotii de parca m-as duce la taierea capului .. .Ma sacaie usor anxietatea inca de cand m-am trezit dar sper sa ma linistesc.. Diseara vom pleca la munte cateva zile si vreau sa ma detasez de tot.
    Va pup pe toti ! Ne auzim…

  85. adi
    November 29, 2012 at 20:59

    liliac – ce ai facut la interviu?
    bibilica, anisia, dragilor…
    afirm acelasi lucru: CINE NU A TRECUT PRINTR-UN ATAC DE PANICA. ANXIETATE, DEPERSONALIZARE, ETC… NU STIE CU CE SE MANANCA!
    nu vreau sa enumar multitudinea de senzatii pe care le-am simtit, le simt, dintr-un simplu motiv:
    Orice persoana anxioasa este prin definitie, fie ca ne place sau nu, un MARE ipohondru, drept urmare n-as vrea sa va incarc si sa ne dam teme pentru acasa sa sa simtim stari noi.
    Haideti sa enumeram solutii fezabile, pe care le-am testat pe noi, nu probleme inchipuite… ca de acestea suntem toti satui!
    Incep cu un exemplu:
    cand mi-o ia pulsul razna … sau am un atac de panica… ma calmeaza instant apa rece pe gat sau spate (cum spunea “jurnalul”🙂, schimb dominanta, sau cel putin asa am inteles eu sa schimb dominanta)
    Succese!

    • November 29, 2012 at 22:54

      Adi, ce “matinal” esti!😉 revenind la subiect: important e sa acceptam cel mai rau lucru care s-ar putea intampla si sa “traim cu asta”. Stii, de fapt, nu ne traim viata pentru ca am aflat ca intr-o zi vom muri…

      • bibilica
        November 30, 2012 at 06:08

        neata si eu…. sunt asa pregatita de .,,lupta,, la nivel de fizic si psihic. Stiu ca s simptome de anxietate si incerc sa le confrunt sau sa le evit cum pot , ca de la teorie toti suntem super informati.

        Jurnaldeanxios se pare ca tu te ai ,,prins ,, mult mai repede cum sta treaba de ai ajuns acum sa fi ok,Ce nu inteleg este ca eu am cu mult mai demult starile astea si in loc sa se atenueze ele parca prind mai multa forta.

        Adi…asa e , eu imi cam ,,insusesc ,, si alte chestii de care citesc sau aud.

        apropo luati ceva cand cand sunteti pe scara mare in anxietate??….ceva insemnad pastile. Ma gandesc ca poate ar fi cazul sa ameste terapia cu ceva tratament medicamentos, pt ca pb daca starea asta dureaza de 2 ani si ceva ,insemana ca s a cronicizat….astept ceva pareri.

  86. November 30, 2012 at 21:41

    In urma cu doi ani, psihiatrul mi-a prescris Cipralex. L-am luat timp de 8 luni, timp in care am fost bine, am uitat complet de atacul de panica. Anxietatea a revenit dupa cateva luni, din nou. Speriata, m-am intors la medic pentru tratament insa medicul mi-a spus ca daca vreau sa scap cu adevarat de anxietate, trebuie sa fac psihoterapie si avea dreptate. Am ajuns pe acest blog din intamplare, eram din nou cu moralul la pamant si chiar imi trecea prin cap sa merg la un alt psihiatru pentru tratament insa m-am razgandit si bine am facut. Medicamentele nu fac decat sa mascheze simptomele. Cred cu tarie ca numai “luptand”cu tine poti iesi din starea asta. parerea mea este ca ar trebui sa ceri sfatul terapeutului, el te cunoaste cel mai bine si iti poate da un sfat bun. 🙂

  87. liliac.inflorit
    November 30, 2012 at 21:42

    Bibilica…nu…nu medicamente. Am luat, te linistesc pe moment, te ametesc, te fac dependenta de ele, simti nevoia de concentratii tot mai mari…si nu sunt nici pe departe cheia “problemelor” noastre.
    Cronicizat ..dupa doi ani🙂 …vorbeste cu Adi ..el cred ca e veteranul…la un moment dat a mentionat ceva de 10 ani.
    Paradoxul e ca nu starile prind forta, noi le dam forta …😦
    Interviul ? Hmmm…astept sa “delibereze” ..juriul🙂 ..sa vada daca ma incadrez cerintelor si daca da – cica ma vor suna pentru o noua intilnire cu cineva de la resurse umane. Am avut emotii ca niciodata …toata ziua inainte de interviu am fost cu anxietatea high … nu stiu ce sa spun …

  88. mikaela
    November 30, 2012 at 22:30

    Sunt de un an si jumatate pe tratament, l-am urmat cu strictete, doze acceptabile si pot spune ca medicamentele si-au spus cuvantul in cazul meu. Ce-i drept am lucrat foarte mult la capitolul de dezvoltare personala, iar in combinatie cu o reteta fericita am reusit sa mai atenuez starile oribile de panica. Mai este drum lung pana sa ajung sa scap de ele si e foarte posibil sa nu reusesc vreodata pe deplin sa le elimin insa pot invata sa traiesc cu ele si sa ma pot bucura de viata. Odata ce le accepti ca facand parte din tine, aceste stari incet vor inceta sa ti acapareze gandurile. Se poate trai cu ele, trebuie fiecare dintre noi sa descoperim cum.

  89. Adi
    November 30, 2012 at 22:32

    Veteran🙂 ahahaha
    bine ca nu sunt martir🙂 sau victima
    acum 10 ani am aflat ca am o boala cronica, pe care am crezut-o incurabila… la doar 23 de ani… dar dupa 2 ani m-am vindecat integral. Aici a fost primul soc din viata mea si am facut cunostinta cu frica de moarte….. dintr-un adolescent rebel…. renunt la tot si stau sub tratament…Insa, multumesc lui Dumnezeu, dupa doar 2 ani de tratament si regim, m-am refacut in totalitate.
    faza cu atacurile de panica s-a declansat in 2008,pe fond de stres, tutun, cafele multe, munca multa, targete cat capul meu (si nu am capul mic :)), si bineinteles avand terenul fertil din trecut😉
    Insa in acesti 4 ani, am invatat multe, am citit multe, am luat o singura data 1/2 de extraveral, am stat cu barbituricele in casa, pana le-a mancat catelul🙂 hahahah.
    M-am intarit fara medicamente, … defapt mint…. am incercat medicamente naturiste:
    sotia, rand pe rand copii, cititul, rasul, rugaciunea, sportul, m-am apucat de acvaristica…, am eliminat fumatul de vreo 2 ani…
    Am incercat sa schimb dominanta, cum bine spunea mai sus, proprietarul acestui blog.
    Am in continuare aceasta teama stupida de singuratate. De curand am inteles mai multe citind cartea “privind soarele in fata” pe care v-o recomand cu drag, cititi-o indiferent de faptul ca la un moment dat s-ar putea sa va provoace mici anxietati.
    Am ajuns sa cred ca multitudinea de senzatii si stari pe care ni le provocam singuri sunt datorate, in spate, de o teama ascunsa de moarte, de faptul ca la un moment dat vom muri. De altfel singura certitudine in viata este moartea! Asadar, va recomand cu drag aceasta carte, veti intelege multe si va veti identifica cu siguranta in anumite fragmente!
    Succese,
    Adi
    PS: observ ca sunt cam singurul care si-a dat numele :)) fricosilor😛

  90. liliac.inflorit
    November 30, 2012 at 22:37

    🙂 N-am vrut sa te supar🙂 Mi-a ramas ceva in minte cu 10 ani

  91. Adi
    November 30, 2012 at 22:41

    nu ma supar eu asa usor🙂 relax
    dintr-un punct de vedere… uite … sunt primul …🙂 … veteranul
    las’ ca-mi schimb numele pe forum din Adi in veteranul :)))
    el padrino
    Succcese
    Eu

  92. liliac.inflorit
    November 30, 2012 at 22:45

    :))) Ma gandeam acum- anxiosii astia au o problema si cu programul de somn..am senzatia ca suntem pe alt orar decat ceilalti 🙂

  93. Adi
    November 30, 2012 at 22:50

    🙂 cel mai bun sedativ pe care l-am descoperit : cititul inainte de culcare!
    dupa 6 pagini imi curge deja o baluta in coltul gurii :))) scuzati-mi cuvantul “gurii”😉
    dorm ai mei, toti, piticii in 2 ore se trezesc sa bea laptic.
    eu sunt la a 3-a bere si la un film… asa … chillout :))) zen
    Succese
    Eu

  94. liliac.inflorit
    November 30, 2012 at 22:56

    ma uitam de carte pe net…nu gasesc s-o descarc dar am gasit o prezentare😀, pare interesanta

  95. Adi
    November 30, 2012 at 23:04

    Merita!
    Ce-ar fi daca ati trai aceeasi viata din nou si din nou pentru eternitate, cum v-ar schimba acest lucru?😉

  96. liliac.inflorit
    November 30, 2012 at 23:26

    o s-o comand. Mie psihoterapeuta mi-a recomandat “Conversatii cu Dumnezeu” – tot in urma unor discutii referitoare la frica mea de moarte. Primul volum il puteti gasi si pe net. Ma duc la somn si eu. Noapte buna!

  97. bibilica
    December 1, 2012 at 07:10

    neata…sa inteleg ca asta este ora la care se discuta??ca sa stiu….

    nici eu nu am luat decat o perioada scurta de tip ceva tratament pt ca eram ,,varza,, ,dar cand am citit(prostie mare) ca da dependenta m am speriat si gata le am scos.Nu va zic ca le am scos in perioada sarbatorilor(proasta idee) de am fost praf. Adevarat ce zice Liliac…pai eu nu am simtit nicio ameliorare de la ele, poate ca nu erau dozate bine sau poate faptul ca eu aveam repulsie de ele nu si faceau efectul.

    Mihaela eu zic ca terapia este f buna , daca gasesti omu potrivit. Daca tu te simti ok cu tratamentul medicamentos asta este bine .

    Aysamm cateodata ma gandesc ca as prefera sa uit de starile mele 8 luni cum ai facut o tu , dar ceva din interior imi zice sa fiu tare si sa lupt cu ele ca sa scap definitiv(greu).

    Adi e foarte bine ca te ai lasat de fumat…Eu mi am impus ceva restrictii si asta imi displace. Eu care imi placea sa beau un pahar de vin sau un martini cateodata , acum am oroare de ele. Simt eu ca parca imi accentueaza starile si mai mult….tacaneala maxima, cred.

    aseara mergeam pe strada si imi era rau…la un moment ma gandesc,, ok …ati venit??lasa ca va vin de hac, mai si zambeam(tacaneala…eu v am zis) si ce credeti??parca mi s a imbunatatit stare f mult …coincidenta??

    eu la capitlul emotie stau prost, foarte prost ca NU mai am…..si asta ma ingijoreaza mult

    va pup si vorbim

  98. bibilica
    December 1, 2012 at 07:25

    Adi….dupa 2 de anxietate e cam greu sa scapi…dar dupa 4? cred ca ti e greu cand mergi singur la drum si suferinta este,cum faci sa treci peste? eu zic ca la teorie suntem toti de aici foarte buni ,dar practica ne omoara.

    Vad ca majoritatea am ales sa face doar o parte din tratamentul anxietatii si anume terapie, dar specialistii spun ca pentru un succes garantat trebuie ,,amestecate,, si terapiile si medicamentele. La mine nu a acceptat creierul sau nu am nimerit pe mana unui specialist care sa ma faca sa am incredere.

  99. liliac.inflorit
    December 1, 2012 at 09:23

    Eu am mers la 4 psihiatri. 3 mi-au recomandat aceeasi combinatie: Cipralex + Rivotril sau Cipralex + Xanax. Al 4 lea, culmea – mi-e recomandat psihoterapia si mi-a zis sa incerc o luna niste pastile pe baza de sunatoare, nu mai stiu cum se numesc…

    • December 1, 2012 at 09:46

      Mai fratilor, nu mai luati pastile aiurea! Din punctul meu de vedere anxietatea nu e o boala, ci doar o destructurare, o mica eroare de soft. E ca si cum bordul masinii indica o mica eroare care se poate rezolva cu o resetare pe tester. Daca o eroare arata gresit in bord, nu inseamna ca masina e defecta sau ca are probleme la motor. Asa ca softul se rezolva cu “resetare” nu cu “ulei sau antigel”…

    • December 1, 2012 at 11:11

      Sau, mai simplu, creierul este un calculator iar anxietatea e un virus. Nu calculatorul e stricat, ci softul. E mai complicat sa reinstalam sistemul de operare insa putem rula un antivirus sau sa izolam fisierele infectate apoi sa le stergem. A lua pastile nu inseamna ca scapam de virus, ci doar fortam sistemul sa functioneze ruland in continuare virusul prin ignorarea acestuia. Ma rog, nu e o explicatie foarte savanta dar se vrea macar explicita. La multi ani de ziua nationala!

  100. Adi
    December 1, 2012 at 11:12

    Subscriu!
    Terminati cu pastilele!
    Iubiti-va mult🙂

  101. bibilica
    December 1, 2012 at 12:36

    nu mai fiti asa categorici…sunt oamnei care suporta f greu toate starile astea acre se produc pe toate palierele(fizic si mental). Eu daca nu as fi avut teama de dependenta, as fi luat cate ceva pt ca sunt zile cand fac cu greu situatiei. Cand esti ,,lovita,, si tb sa ai grija de copii, de casa si de servici …ce te faci??

    • December 1, 2012 at 12:48

      N-a dat nimeni cu parul! Si nu uita ca mai toti avem familii si obligatii. Fii tare ca nu se moare din asta😉

  102. bibilica
    December 1, 2012 at 12:36

    bibilica :
    nu mai fiti asa categorici…sunt oameni care suporta f greu toate starile astea care se produc pe toate palierele(fizic si mental). Eu daca nu as fi avut teama de dependenta, as fi luat cate ceva pt ca sunt zile cand fac cu greu situatiei. Cand esti ,,lovita,, si tb sa ai grija de copii, de casa si de servici …ce te faci??

  103. liliac.inflorit
    December 1, 2012 at 19:08

    bibilica, stii ca ti-am mai zis…nu mai iau pastile din iulie si nici n-am de gand sa mai iau vreodata. am mai avut din iulie momente nasoale… dar am exclus total ideea de-a mai lua ceva.. Toti de-aici avem copii si cred ca majoritatea suntem undeva in jur de 30 si ceva de ani …toti avem familie, joburi, responsabilitati…Nici cand luam pastile nu puteam sa ma focusez pe alte activitati pentru ca ma tampeau efectiv… ajunsesem sa simt nevoia sa pun capul pe birou la serviciu, acasa luam si ma bagam in pat la somn..cica sa ma linistesc.. Nu e bine deloc cu pastile…

  104. Adi
    December 1, 2012 at 21:31

    din ce observ eu toti suntem intre 30-35 ani…
    o fii fost ceva in laptele din anii 80 de ne-am tzacanit acum🙂
    succese!
    Eu
    PS: am culcat pititcii si degust un cognac…:)

    • bibilica
      December 1, 2012 at 21:35

      mai puneti cativa dupa 35…..zic si eu de pastile , eu care am vreo 2 la purtator,prin geanta de vreo 2 ani…cred ca s si expirate ,,dar imi dau mie curaj

      Adi …sa degusti cu placere

  105. Adi
    December 1, 2012 at 21:40

    ce anume ai la purtator?🙂
    asta cu pastilele in geanta imi aduce aminte ca aveam cealalta jumatate de extraveral undeva in portofel, langa monede, :)… apoi am vazut-o dupa vreo 8 luni , arata albastra de la culoarea portofelului, cred ca muream pe loc de mizerabila ce era. :)))) dar deh, eu ma simteam protejat
    Succese,
    Eu

    • bibilica
      December 1, 2012 at 21:43

      pai asa si eu , tot la purtator dar ceva mai ,,greu,, decat extraveral

    • December 1, 2012 at 21:44

      Subscriu! Am purtat si eu prin borseta vreo doi ani xanax! doar asa… Just in case!😉

  106. Adi
    December 1, 2012 at 21:48

    deja avem cateva trasaturi/obiceiuri comune din cate observ…
    Raspundeti cu DA sau NU:
    Intrebare: Cumva sunteti genul care amanati lucrurile dificile (indiferent de natura acestora) si luati o decizie doar in ultimul minut, ultima suta de metri, sub presiune.?

    • December 1, 2012 at 21:55

      Eu sunt ala. invatat intotdeauna cu o noapte inainte de exam, amanat proiecte pana cand se apropia funia de par, procastinare pana la Dumnezeu! Adi, tre’ sa ne vedem la o bere. Cred k pe acest blog putem contura profilul anxiosului de varsta medie

  107. bibilica
    December 1, 2012 at 21:49

    e nici chiar asa tari……anxiar numai si

  108. bibilica
    December 1, 2012 at 21:50

    sincer …NU PREA

  109. bibilica
    December 1, 2012 at 21:52

    dar sunt genul care ma agit cand treuie sa fac ceva pt cineva

    • December 1, 2012 at 21:58

      Si eu ma agit atunci cand tre’ sa fac ceva pt altul. Pentru mine insa nu, parca ma simt vinovat k fac ceva pentru mine, mai ales daca trebuie sa apelez la altii pentru asta. Deci, altii pe primul loc, planul personal ramane undeva in asteptare

  110. bibilica
    December 1, 2012 at 21:58

    hmmm…hai ca usor ,usor ma regasesc si eu….bere cu lamaie serviti??

  111. bibilica
    December 1, 2012 at 22:03

    dar asa i ca sunteti de fel vorbareti ,veseli si cu un umor care face deliciul celor din jur???ca nu prea se vede pe fatza voasta ca ati avea vreo farama de problema???

    • December 1, 2012 at 22:08

      Touche🙂

    • December 1, 2012 at 22:11

      Stii cum e… Problemele astea le rumegam in singuratate ca sa nu-i incarcam pe ceilalti cu “ale noastre”. Doar noi suntem “cei puternici”…

    • December 1, 2012 at 22:12

      Chapeau!🙂

  112. Adi
    December 1, 2012 at 22:07

    🙂
    iata! inca cateva trasaturi comune!
    sufletul petrecerii sau umor de calitate pentru ca cei din jur sa fie fericiti
    agitati sa multumim pe restul
    profesori pentru altii dar carpa pentru noi

    • bibilica
      December 1, 2012 at 22:08

      ce incurajari…hai ma Adi

  113. liliac.inflorit
    December 1, 2012 at 22:37

    sper sa nu supar pe nimeni..ce ziceti la trasaturi comune de o oarecare doza de egoism ?🙂

    • December 1, 2012 at 22:43

      Si tu acum… Vrei sa ne scada stima de sine… Noi tocmai spuneam ca ne facem pres pentru ceilalti… :))

  114. liliac.inflorit
    December 1, 2012 at 22:48

    :))) Ok, ma scuzati.🙂 Suntem cei mai tari !

    • December 1, 2012 at 22:59

      Vad ca incepi sa pricepi “spiritul anxios” :)))

  115. liliac.inflorit
    December 1, 2012 at 23:09

    :)) Fug la somn..iar s-a facut ora unu .. o fi si-asta o trasatura de-a noastra :)) Noapte buna!

  116. bibilica
    December 2, 2012 at 05:57

    eu egoista am devenit acu de cand cu anxietatea,ca s cu ,,ochii,, numai pe mine

  117. December 2, 2012 at 11:12

    V-ati distrat aseara fara mine?? Pfft! Sunt invidioasa😛
    Ma bucur sa vad ca sunteti bine. Daca stiam de “petrecerea” voastra veneam si eu la un pahar virtual de vin. Apropo😀 Buna dimineata! Va doresc o zi frumoasa.

    • December 2, 2012 at 11:45

      Thanks! Daca bautura este gratis😀 , vin si eu. Se pare ca ceilalti inca dorm, ati baut cam mult aseara fratilor😀 Lasand gluma la o parte, mi-e dor sa beau si eu un pahar de vin.Aseara, am avut musafiri pana tarziu, ei au baut vin iar eu..apa!!

      • December 2, 2012 at 11:51

        Pai si cine te opreste? Live fast, die young!😉 glumeam, evident! Nu iti reprima dorintele. Cu timpul se pot transforma in frustrari🙂

      • December 2, 2012 at 19:48

        Nu prea sunt in apele mele zilele astea, asa ca am preferat apa😀 . oricum, la urmatorul chef online sa ma chemati si pe mine😉 . O seara frumoasa!!

      • Alex
        December 10, 2012 at 07:42

        Ce de commenturi, va distrati ? Nu am mai intrat de mult ce-i drept, nu am avut cand si nici nu am vrut ca incerc sa evit sa imi aduc aminte de starile anxioase, Cu toate ca vroiam sa va impartasesc cateva ganduri placute si tot asa sa ma consolez putin ca ma asteapta un zbor de 9 ore🙂 este inconfortabil, neplacut sa vrei sa ajungi undeva si nu poti din cauza unor ganduri aiurea. Va spun sincer si din suflet, faceti ce ati fi facut si inainte, nu dati inapoi. Inca odata mi am demonstrat ca nu e nimic rau si ca viata e frumoasa. Nu toti au ocazia sa ajunga in locuri deosebite, dar stiti prea bine ca uneori nu mai conteaza nimic. Va spun sa va traiti viata normal ca se poate, chiar si cu mici dileme🙂

      • bibilica
        December 12, 2012 at 18:23

        anisia …eu facTCC si m a ajutat ff mult..de asta te intreb ce fel de terapie fa ci.Eu nu iau tratament si nu am luat decat o scurta perioada de timp, dar nu m a ajutat nici pe mine.Daca vrei amanunte vorbim.

        am cateva zile de cand ma simt BINE….sa nu ma deochi

        restul???

      • anisia
        December 12, 2012 at 18:35

        pai…..sa vorbim,cum facem?prin mail,telefon?

      • December 12, 2012 at 20:40

        face to face! Se poate face si prin email sau telefon insa parerea mea este ca fata in fata functioneaza mai bine. Bibilica, ma bucur ca esti bine😀 , uite asa pas cu pas, ne revenim cu totii uraaaa!! Eu de Craciun si de revelion vreau sa chefuiesc fratilor asa ca nici nu ma gandesc la “eroarea de soft” :p

      • December 12, 2012 at 20:43

        ups, cu gandul la sarbatori si la paharul ala de vin, am citit in fuga mesajul anisiei si am crezut ca se referea la terapie😀 , mea culpa!! Voi vorbiti cum vreti voi, sunteti majore😀

  118. bibilica
    December 2, 2012 at 14:14

    pai eu de cate ori incercam sa beau un pahar imi accentuam starile

  119. anisia
    December 2, 2012 at 19:30

    am lipsit cam mult de aici dar v-am citit comentariile cu interes
    eu am fost la psihiatru si mi-a spus ca dupa simptome ar fi chestie de psihoterapie dar mi-a dat tratament cu coaxil,se spune ca ar fi de ultima generatie si nu are atatea efecte adverse.
    pana la coaxil am incercat alte 3 med.si am renuntat deoarece eram mai rau ca inainte
    acum merg la psiholog,am fost la 2 sedinte,mi-a spus ca atunci cand ma apuca panica cu toata suita sa ma gandesc la altceva sau sa fac ceva ce imi face placere
    dar nu pot.tot la gandul ca innebunesc am in cap,ca mor,etc.
    Adi,dupa cum am inteles ti-ai revenit f bine
    Noapte buna!

  120. bibilica
    December 2, 2012 at 20:13

    Coaxilul este un antidepresiv mai uşurel ….. …….. eu zic să ststabilim o ora să putem tică mărunţel anxietatea

  121. bibilica
    December 3, 2012 at 04:39

    neata…am o zi f grea azi…nu stiu ce o fi dar parca totul e cu susul in jos, astept sa se linisteasca

    diseara ne ,,auzim,,

    sa fiti cuminti …si mai lasati bautura….hahhahaa

    Anisia , mergi la terapie ca acolo e solutia…TCC e cea mai buna in anxietatea. T ce fel de terapie faci?

    Aysam…ce i cu tine???eu o sa mi spun toate pasurile pe aici legate de stari care mai de care, mai ales ca avem persoane care s ok acum,iar experienta si sfaturile lor sigur ne vor ajuta.

    papa

    • December 3, 2012 at 09:42

      Zile bune,zile rele insa trec peste, inca ma mai lupt cu mine, nu pot scapa in cateva luni de gunoiul pe care l-am adunat in ani de zile. Somatizarile pe care le am, sunt un pic diferite , mi se incleasta maxilarul si mai am si o hipersalivatie…oricum, trec peste, eu inca zambesc si imi tin mintea ocupata, apropo, am inceput sa citesc o carte despre metoda Silva, “Tu, vindecatorul”.Daca timpul imi permite, diseara merg la Pilates, imi ocup timpul si mintea. Psihoterapeutul meu spune ca la un moment dat, nu voi mai baga in seama somatizarile, ele vor deveni parte din mine si voi ajunge sa nu le mai observ. Inca nu am ajuns acolo dar sunt pe drumul cel bun. Iti doresc o zi frumoasa, tie si tuturor care citesc acest blog. Cu drag🙂 .

  122. bibilica
    December 3, 2012 at 17:08

    la mine somatizarile s au mai diminuat,ce ma deranjeaza pe mine ca eu care eram o vesela si o optimista ,acum sunt fara ,,viata,, , ma sperie orice gand care apare, ma sperie daca cineva vb de despre depresii ,despre sinucideri, ma sperie ca parca nu mai am sentimnete pt ai mei si ma intreb daca s o mama ,sotie buna…pt ca e clar ca mi au fost afectate relatiile . ….si cica s doar anxioasa….oare?????????????as vrea sa stiu daca voi aveti asemena probleme, pt ca atunci poate m as mai potoli.

    • December 3, 2012 at 20:15

      evita sa te uiti la stiri sau sa discuti cu persoane negativiste, cel putin, pana te simti in stare sa digeri informatia. Tu singura iti alimentezi frica. Eu zic sa incerci, sa ai un dialog interior cu tine, sa te convingi ca nu este decat o anxietate, peste care vei trece si este normal sa te simti asa. Doi pasi inainte, unul inapoi…dar lupta cu tine, in final vei invinge, si altii au reusit!! Eu sunt ok🙂 , am invatat sa accept, am invatat ca trece chiar daca mai revine cateodata, nu-i nimic, se va satura la un moment dat de mine🙂 si va pleca…sunt convinsa!

  123. liliac.inflorit
    December 3, 2012 at 18:17

    zici ca ne-a lovit pe toti azi. si mie mi s-au innecat corabiile, ma simt trista, iar am senzatia ca toata viata mea e o rutina totala, ca nu mi se intimpla nimic bun …offff

    • bibilica
      December 3, 2012 at 18:21

      eu caut ceva sa mi faca placere si nu gasesc…stau si mi vine sa ma jelui toata ziua , plus ca vin si gandurile..schizo, frica ,…

      Liliac…familia ta ce spune??

    • December 3, 2012 at 18:32

      Un singur lucru la care va rog sa meditati: dupa noapte vine ziua! Niciodata n-a fost altfel

      • bibilica
        December 3, 2012 at 19:05

        Jurnal…sa fi trecut si tu prin astea???

      • December 3, 2012 at 19:22

        Oho… Tu chiar n-ai citit blogul? Si e doar o mica parte expusa aici

  124. bibilica
    December 3, 2012 at 18:31

    Liliac , ti am trimis un mail. pup

    • liliac.inflorit
      December 3, 2012 at 18:33

      acum ma uit.

  125. bibilica
    December 3, 2012 at 20:09

    am citit blogul dar am retinut mai mult starile fizice(scuze daca gresesc) sau n am citit tot…da mi te rog pasajele

    multumesc

  126. December 3, 2012 at 20:22

    😀 , se pare ca m-am cam imbatat numai cu gandul la vinul ala, hahaha, scuze, am crezut ca am postat gresit dar se pare ca am postat bine. Am vrut sa dau reply la ce ai raspuns tu…si chiar am dat, insa nu am fost atenta, asa ca…am mai scris odata, scuze!! Mea culpa😀

  127. bibilica
    December 3, 2012 at 20:25

    ce ne mai intelegem noi anxiosii….zi acum Jurnal

    • December 3, 2012 at 20:26

      ? Fii putin mai explicita

      • December 3, 2012 at 20:27

        nu facuram noi o tocanita acum? haha, imi sunteti tae dragi, mai ales in seara asta :p

      • December 3, 2012 at 20:29

        E clar. Noi am baut si tu te-ai imbatat! :)))

      • December 3, 2012 at 20:32

        Clar ca buna ziua😀

      • December 3, 2012 at 20:34

        😉

    • December 3, 2012 at 20:27

      cheers !!😀 , eu una sunt cu gura pana la urechi , pacat ca cheful a fost aseara!

  128. bibilica
    December 3, 2012 at 20:41

    pana la urma cand am baut???aseara sau acum.?????

    • December 3, 2012 at 20:42

      Si “bautul” asta e o stare de spirit, nu o stare de fapt😉

      • December 3, 2012 at 20:45

        iar …ghiveciul pe care l-am creat este..?😀

      • December 3, 2012 at 20:48

        ? Dezvaluie-ne ghiveciul…

      • December 3, 2012 at 20:52

        ghiveci/ tocanita…pai, sterge postul cu # , ba nu-l sterge ca e bine dar tu il stergi ca esti mai rapid, raspund unde nu trebuie so on😀 , la un astfel de ghiveci ma refeream, oare iti este foame? te gandeai la altceva? Eu nu mai gatesc cand stau pe blogul tau, mi-am ars odata friptura, a doua oara….nope😀

      • December 3, 2012 at 20:53

        🙂 cred ca ai fost prea subtila pentru mine…

    • December 3, 2012 at 20:43

      hahaha, asta-i tare!! Te pup bibilico, in seara asta ma dor obrajii de atata ras😀

  129. bibilica
    December 3, 2012 at 20:50

    tocanita sa fie fara carne ca tin post….o fI dezlegare la vin????

    • December 3, 2012 at 20:58

      a fost aseara😀 , de azi..gata! Ne punem pofta- cui.

  130. bibilica
    December 4, 2012 at 09:23

    salutare ….nu inteleg de ce raman mesajele mai vechi inaintea celor noi

    so..azi toot asa cu stare de jale si gol in suflet…cand vad oameni care abia asteapta Craciunul ma apuca si mai si

  131. Adi
    December 4, 2012 at 21:34

    frumosilor🙂
    v-am citit dar nu am avut timp sa particip activ la discutia noastra.
    daca ma intrebati ce am facut zilele astea, va raspund simplu🙂
    Un atac de panica :))) aahhahahah ce glumet sunt!:)
    luni seara cand toti s-au plans ca nu au avut o zi extraordinara, am fost si eu in ton cu lumea🙂
    nu ma intrebati cum, de ce… sunt doar somatizari …🙂 pe fond de stres si foame
    Eram si cu piticu’ in masina… of…. oare ce o intelege un copil de 2 ani cand tas’su da rateuri🙂
    whatever :))
    am ajuns sa rad de belele ce mi se intampla doar din vina exclusiva🙂 pt ca pot
    Hai Succese
    Adi

  132. liliac.inflorit
    December 4, 2012 at 21:39

    🙂 A fost ceva in aer … Eu sunt intr-o tristete coplesitoare, nu stiu ce pisici m-a apucat..Adi, tu ai un fix cu masina cum am eu cu metroul

  133. Adi
    December 4, 2012 at 22:02

    si cand ma gandesc ca dormeam 2 ore dupa o petrecere in care consumam puternic alcool si plecam la brasov la restante🙂 cu masina hai hui
    acum parca sunt cu mintea-n punga

  134. liliac.inflorit
    December 4, 2012 at 22:11

    before and after🙂 Nu mai vreau sa ma gandesc cum era inainte..mi-e asa dor de o perioada din aia de liniste si multumire..

  135. bibilica
    December 5, 2012 at 08:26

    neata!….azi noapte si pe mine m au suparata palpitatiile rau. Dae vina imi apartine, pentru ca in momentul in care ma gandesc taman atunci ma apuca. Ce ma deranjeaza este ca n am avut pana acum o perioada asa de lunga cu palpitatii(am avut la debut cateva zile…cred) si cu dureri in piept. . In rest oscilam cu starile cand sus cand jos….

    Jurnal hai te rugam mai da ne ceva sfaturi care te au ajutat pe tine..

    Liliac…pai tu ma ajuti pe mine si tu ce faci???te imbratisez virtual cu mare drag

    Adi cum esti acum dupa atac???hai cateva vorbe

    Aysam tu de ce n ai baut vin cu musafirii??

    Anisia cum iti e cu tratamentul acum??

    care aveti un terapeut bun??ceva recomandari??

    haideti la discutii , ofer o bautura fara alcool

    • Adi
      December 5, 2012 at 21:59

      Alo alo
      bibilica, cum sa fiu dupa un atac de panica…. mai rezistent🙂
      sunt ok, de mult nu le mai bag in seama dupa ce au trecut, nu mai stau sa ma gandesc la ele, oare de ce s-a intamplat, de ce mie…. etc….
      a fost, a trecut, inca nu am murit….:) si voi observ ca sunteti inca vii!
      apropos… voi cunoasteti vreo persoana care a murit de frica? … eu nu!
      Hai fruntea sus🙂 sa privim sfarsitul lumii cu mandrie🙂 AMR 16
      succese
      Eu

  136. anisia
    December 6, 2012 at 20:37

    Bibilica…..ce inseamna terapia TCC pt.anxietate?
    am fost la psiholog,parca am plecat cu ceva incredere in mine
    m-a pus sa-mi aduc aminte de o reusita a mea din trecut,apoi avand starea aceea de bine sa ma gandesc ca voi face fata si problemelor de acum
    acolo a fost bine………chiar credeam….ce bine a fost
    noapte buna!

  137. adi
    December 6, 2012 at 21:29

    La multi ani Pa NIco lae!🙂 daca sunteti🙂
    O pura curiozitate, supozitie
    Vreunul din voi corporatist sau cu leader/functie de conducere in real life?

  138. bibilica
    December 7, 2012 at 07:00

    si pe mine pe lista……dar acu de cand sunt cu anxietatea pe cap

    Anisia…..TCC..Terapie Cognitiv Comportamentala care se pare ca da cel mai rapid randament. Tu zici ca iei si tratament ,nu te ajuta?

  139. liliac.inflorit
    December 7, 2012 at 08:09

    S-aveti o zi frumoasa cu zambetul pe buze…
    si pentru voi … ceva sa va descreteasca fruntile🙂

    “Ce face un corporatist când ajunge la Judecata de Apoi? Comandă o cafea și pleacă în grabă fără să plătească, scuzându-se că mai are încă 5 întâlniri.”

  140. liliac.inflorit
    December 7, 2012 at 18:34

    pentru ca am fost cuminte(sau pentru ca s-o fi saturat de anxietatea mea… ), Mos Nicolae mi-a adus cartea “PRIVIND SOARELE IN FATA🙂. De-abia in seara asta am deschis-o .. deci…citesc😛

    • bibilica
      December 7, 2012 at 19:30

      eu nici macar rabdare n am sa citesc ….

      • December 7, 2012 at 19:37

        Bibilica, iti recomand o carte pe care o gasesti pe net, scrie in google “Cum sa depasesti anxietatea si depresia si sa incepi sa traiesti cu incredere, bucurie si calm” Lucinda Bassett. Sunt 31 de pagini, usor de citit. Sper ca sunteti bine?! O seara frumoasa😀

    • adi
      December 7, 2012 at 20:22

      Wow🙂
      liliac, Asteapta-te sa intalnesti multe situatii cu care esti familiarizata si sa le constientizezi.
      chiar daca te vor soca si vei avea tendinta sa inchizi cartea, mergi mai departe
      Succese
      Eu

      • December 7, 2012 at 20:23

        E chiar asa buna cartea asta? Tot aud vorbindu-se despre…

      • Adi
        December 7, 2012 at 20:29

        jurnaldeanxios :
        E chiar asa buna cartea asta? Tot aud vorbindu-se despre…

        Salut,

        Eu am citit-o, este, sa-i spunem… o metoda de autoterapie ghidata de catre Irvin Yalom, un mare phihiatru/pshiholog, care isi exprima parerile despre toate temerile umane.
        titlul se refera la faptul ca la soarele si moartea nu pot fii privite in fata… de aici multe exemple si studii de caz.
        e interesanta

      • December 7, 2012 at 21:16

        Am citit ceva scris de autor. Imi amintesc “minciuni pe canapea”. Are “pix”. Multam de explicatii. Poate mi-o aduce “moshul”:-D

  141. Adi
    December 7, 2012 at 21:19

    jurnaldeanxios :
    Am citit ceva scris de autor. Imi amintesc “minciuni pe canapea”. Are “pix”. Multam de explicatii. Poate mi-o aduce “moshul”:-D

  142. Adi
    December 7, 2012 at 21:20

    Adi :

    jurnaldeanxios :
    Am citit ceva scris de autor. Imi amintesc “minciuni pe canapea”. Are “pix”. Multam de explicatii. Poate mi-o aduce “moshul”:-D

  143. liliac.inflorit
    December 7, 2012 at 21:26

    am citit vreo 60 de pagini, acum am vazut ca ati mai scris. M
    i-a cam incordat maxilarul ..sincera sa fiu..:(… In mare parte..tot felul de exemple in jurul unei singure idei -MOARTEA. Ma pune pe ganduri.. ideea aia cu ” ascunzandu-te de moarte, te ascunzi si de viata ” Cat de adevarat,offf. O s-o citesc pe toata si vorbim..
    Sotul meu m-a auzit vorbind de carte (dupa ce am aflat de la Adi de ea). Spune ca a intrat in cateva librarii bune pana a gasit-o…multi mai suntem dragilor :)!

    • Adi
      December 7, 2012 at 21:30

      🙂 te-am avertizat ca este foarte posibil sa te incordezi, insa este scrisa pe intelesul … anxiosilor🙂
      Spune niste lucruri evidente pe care le-ai gandit dar nu le-ai constientizat, simplu si elocvent
      Succese

  144. bibilica
    December 8, 2012 at 07:08

    neata…am dormit azi noapte ca in ,, zilele ,, bune. Ia s acumpar si eu cartea daca tot o laudati.

    Jurnal…fa te rog ceva cu mesajele astea 3 care apar ca si cum ar fi ultimile(din 2 decembrie) ca ne baga si mai tare in ceata.

    va rugasem sa facet recomandari de terapeuti buni…sa inteleg ca niciunul nu ati intalnit????

    va pup si va urez bucurie in suflete

  145. bibilica
    December 8, 2012 at 08:22

    Aysam…am descarcat carticica si la prima vedere pare interesanta, acu usai sa mi fac timp s o citesc si sa si am rebdare.

    hmmm…am ajuns ,cred la o cotitura ff importanta in viata mea ,pt ca parca nik nu mi mai convine in viata mea si asta ma sperie. VI s a intamplat???

    • December 8, 2012 at 19:57

      Da bibilica, de multe ori trec si eu prin stari ca ale tale insa nu ma las fiindca stiu ca puterea sta in mine. Este greu, foarte greu insa nu imposibil. Altii au trecut cu bine, inseamna ca si eu pot; Valabil si pentru tine. Nu vreau sa stau sa imi plang de mila fiindca cred ca nu ma ajuta, ma adancesc mai tare si atunci prefer sa : “lupt”. Nu stiu cat de bine sau rau o fac insa cert este faptul ca am depasit situatia critica de multe ori si o voi mai depasi ori de cate ori trebuie. Noi stam prost cu rabdarea insa chiar si asa, nu avem alta alternativa. De multe ori imi trece si mie prin cap cand nu ma simt bine sa mai merg la un psihiatru, sa ma consult cu el in privinta tratamentului insa o aman de pe o zi pe alta, ma autosugestionez singura si ies iarasi la suprafata. Cum scrie si in cartea pe care ai descaracato
      ” Recuperarea in urma oricarei afectiuni se face de obicei un pas inainte ,doi pasi inapoi. Esecul/caderea este o parte inevitabila a drumului spre succes”
      Eu chiar iti recomand sa iti faci timp sa o citesti, nu iti va lua foarte mult timp si ori de cate ori te simti rau, citeste din nou, iti va da putere si incredere. Altii au fost mai rau si si-au revenit, asta inseamna ca si tu si eu si ceilalti putem fiindca “Tu detii cheia. Tu ai puterea de a te vindeca” < secretul nr 3 din mini programul pe care l-ai descarcat.
      O seara linistita🙂

  146. bibilica
    December 9, 2012 at 07:24

    Ayssam, multam de incurajari!! Crede ma ca am fost ,, jos ,, de multe ori si singura m am ridicat..prin plans,prin scris, prin disperare ,prin stari de rau….toate le am incercat Stiu ca daca acum ma supara un gand cu cat ii dau mai multa importanta cu atat il fac sa prinda putere. Uite, acum de dimineata ,,ma deranjeaza,, tot balamucul cu votarea???de ce??ca e ceva nesemnificativ pana la urma ,dar simt ca ma ,,jeneaza,, si asta este (cred) pentru ca noi anxiosii gandim poate cateodata mult mai mult decat ar trebui…..sau???

    eu cu psihiatrii ..nu prea am incredere pentru ca fiecare considera ca tratamentul lui e cel mai cel si pana il nimereste te darama si mai si. In schimb daca gasesti un terapeut bun , te va face sa gasesti calea mult mai repede. O sa mi gasesc tip sa citesc cartea.

    • December 9, 2012 at 07:34

      Bibilica, fii barbata! Eu sunt cam tulburat ca trebuie sa curat zapada de pe masina😀

  147. liliac.inflorit
    December 9, 2012 at 09:24

    vrem si noi zapadaaaa. in bucuresti ploua de aseara intr-una😦

  148. anisia
    December 12, 2012 at 18:10

    Bibilica……..da,fac si tratament dar nu sunt prea multumita de el.
    am incercat 3 medicamente pana la coaxil…..de la celelalte imi era si mai rau
    merg si la psiholog,am 3 sedinte,ma simt bine acolo dar tot nu am incredere ca voi fi iar ca inainte……
    a mai fost cineva la psiholog?
    Bibilica tu ai facut TCC?

    • December 12, 2012 at 18:25

      Mai toti am fost la psiholog si, in functie de fiecare in parte, s-a aplicat o terapie personalizata. Fiecare dintre noi este diferit si, de aceea, terapia trebuie sa fie personalizata pe specificul fiecaruia. Este insa extrem de important sa creditezi cu incredere psihoterapeutul. Atlfel nu functioneaza! Va doresc o seara frumoasa!

  149. liliac.inflorit
    December 12, 2012 at 18:25

    ce cumintei sunteti ! ati plecat la sanius ?🙂

    • December 12, 2012 at 18:26

      Zapada ai vrut, zapada ti-am dat! :)))

      • liliac.inflorit
        December 12, 2012 at 18:33

        da, da🙂 Imi place zapada! nu ma injurati dragi soferi😛

      • December 12, 2012 at 18:37

        Hrrrr!!! :p

  150. bibilica
    December 12, 2012 at 19:57

    anisia daca vrei vb si pe privat …dar dupa mine ar tb sa vorbim aici ca sa ne putem ajuta unii pe altii

  151. bibilica
    December 13, 2012 at 05:07

    vorbim , vorbim…Aysam asa sa faci, sa te distrezi si sa te simti bine!!!

  152. bibilica
    December 13, 2012 at 07:26

    O INTREBARE ….voi aveti vreun gand care nu va da pace????deci pe mine ma tine asa un gand care ma bulverseaza o perioada de timp si ma irita ca mi activeaza starea de anxietate si mai si. Si pt ca nu mi da pace , intru in panica si ma ia ..toate.

    hai cu raspunsurile….

  153. bibilica
    December 14, 2012 at 07:02

    salutare… cineva(jurnal ..probabil) sa faca ceva sa nu mai apara mesaje vechi de 10 zile inaintea celor scrise mai tarziu,pt ca pb asta e si motivul pentru care nu ,,vorbim,,

    O INTREBARE ….voi aveti vreun gand care nu va da pace????deci pe mine ma tine asa un gand care ma bulverseaza o perioada de timp si ma irita ca mi activeaza starea de anxietate si mai si. Si pt ca nu mi da pace , intru in panica si ma ia ..toate.
    hai cu raspunsurile….

    • flo
      December 15, 2012 at 08:26

      Hi!Ma alatur si eu la discutia voastra, pana acum am urmarit dupa margine.Iti raspund eu la intrebare.Da.De obicei gandurile astea despre care vorbesti ma fac cel mai anxioasa.De exemplu, acum pentru cateva luni voi locui singura, adica fara iubitul meu, pentru ca efectiv singura nu stiu cat o sa pot sta pe timpul noptii…pentru ca nu ma simt deloc bine sa dorm singura in casa, si asta se intampla dinainte sa constientizez ca sunt o persoana anxioasa.Si din timpul asta liber pe care il am acum la dispozitie, o mare mare parte mi-o petrec cu gadurile care nu-mi dau pace inca de la trezire, ma animez zicandu-mi ca am mai trecut prin asa ceva si am depasit momentul, dar totusi e destul de dificil.Nu stiu daca chiar asta patesti si tu…poate detalizi un pic mai mult.

      • December 15, 2012 at 19:27

        au fost..totul este sa iti ocupi mintea cu cineva ( citit de ex) , la un moment dat vor disparea. Garantat!

      • December 15, 2012 at 19:29

        sa iti ocupi mintea cu CEVA😀 nu cineva :p desi si varianta a doua nu e rea :))

  154. anisia
    December 16, 2012 at 20:48

    bibilica……eu am facut hipnoza,esti semi amortit,stii de tine,te pune sa-ti imaginezi niste stari cand te-ai simtit tu bine si sa ti le aduci la timpul prezent,sa constientizezi ca poti face fata situatiilor pe care tu crezi ca nu le poti gestiona.
    la TCC este un fel de psihoterapie?daca poti sa-mi spui cum decurge o sedinta…….
    eu parca nu sunt asa de multumita de hipnoza.
    ayssam….tu spui ca tr sa-ti ocupi mintea cu ceva,incerc din rasputeri…..cateodata reusesc sa ies din starea de ameteala,alteori ba.
    eu tot timpul astept sa se intample ceva rau…degeaba incerc sa-mi schimb gandurile
    cand sunt ametita simt ca ceva apasa pe capul meu si atunci ma enervez si mai tare si ma vad de nerecuperat….
    va doresc la toti o saptamana plina de realizari
    noapte buna!

    • December 16, 2012 at 21:31

      referitor la hipnoza…parerile sunt impartite. Sunt psihoterapeuti care nu o recomanda. Si eu imi doream hipnoza insa din pacate/fericire nu am gasit in zona in care locuiesc pe nimeni specializat in hipnoterapie. Conteaza foarte mult psihoterapeutul si depinde cat de adanc “sapa”intr-un fel este si periculos( periculos in hipnoza adanca, transa, cand nu iti mai amintesti nimic) insa nu este cazul tau, din cate povestesti, nu ai facut hipnoza adanca, probabil ai fost adusa intr-o stare de relaxare. Prin TCC se scapa de atacul de panica destul de usor, cel putin asa a fost in cazul meu. Cu anxietatea este o alta poveste, nu stiu cat de utila este hipnoza. Totul tine de fiecare persoana in parte insa trebuie sa inveti sa te autoeduci, sa crezi si sa iti doresti sa te simti bine. Poate fi greu la inceput insa nu este imposibil. Dupa zile bune poti avea zile rele insa important este sa nu te demoralizezi. Anxietatea remite greu insa se poate scapa de ea, cu rabdare si in timp, depinde cat de grava , veche, este. Cateodata, sunt necesare pastilele , la inceputul tratamentului insa nu poti trai cu ele fiindca dau dependenta. In urma cu doi ani cand am inceput sa fac atacuri de panica am fost foarte rau, nu puteam sta in picioare, ma sufocam, inima mi-o lua razna, simteam ca imi pierd mintile si am ajuns si de doua ori intr-o zi la urgente. Nici un psiholog nu ma putea ajuta atunci. Tratamentul medicamentos a avut rolul lui, m-a pus pe picioare insa nu am fost vindecata, am fost ok numai sub tratament. La sfarsitul tratamentului, dupa cateva luni, la primul deces in familie, am inceput sa ma simt rau din nou si m-am intors la medicul psihiatrul care mi-a spus ca singura mea scapare este psihoterapia si a avut dreptate. TCC te invata, te ajuta sa iti schimbi modul de a gandi, de a reactiona , inseamna daca vrei reeducare. Insa tot noi trebuie sa luptam cu noi fiindca nimeni altcineva nu o va face, terapeutul iti arata doar calea, tu decizi ce alegi.
      Bucura-te de fiecare zi, zambeste mai des, incarcate pozitiv si nu dispera cand te simti rau, nu te intoarce din nou, de unde ai plecat , numai asa, vei putea scapa de “virusul “asta.
      Eu va doresc tuturor o saptamana frumoasa, cu cat mai multe😀 pe fata si fara ganduri aiurea si scoateti-va din vocabularul vostru cuvantul DACA si DE CE.
      Noapte buna🙂

  155. liliac.inflorit
    December 19, 2012 at 11:29

    cum va spuneam … totul e o RUTINA :)) :)) :))

    “cum stii ca vin sarbatorile de iarna atunci cand:

    – Leru-i Ler;
    – autoritatile sunt luate prin surprindere;
    – PROTV-ul transmite pentru a nu stiu cata oara seria “Home Alone”;

    – Banica Jr. are concert la Sala Palatului;
    – reincep reportajele despre revolutia din ’89;
    – se cumpara tot;
    – orice costa macar dublu;
    – mama lui Fuego impodobeste bradul;
    – LUXTEN impodobeste restul…;
    – Bucurestiul este invadat de asi ai volanului din TR, CL, GR, IL, DB etc.;
    – toate panaramele din showbiz canta despre nameti;
    – Catalin Radu Tanase transmite de sub nameti;
    – romanul se pregateste sa sarbatoreasca “asa cum se cuvine”.

    Ce mai faceti, va pregatiti de vacanta ?

    • December 19, 2012 at 11:39

      :))) foarte tare!!! Spuneam eu ca anxiosii sunt destepti;)

  156. liliac.inflorit
    December 19, 2012 at 12:55

    hei, hei ..e copy paste . Nu ma acuzati, am pus ghilimelele ! L:) m-a amuzati si pe mine cand l-am citit

  157. bibilica
    December 20, 2012 at 05:32

    neata……dupa cateva zile in care aproape m am simtit EU, de ieri m a lovit iar asa o stare(tristete si un pic de plans) dar sper sa se duca.

    Anisia , sedintele mele de TCC erau interesante chiar daca dure…dure pentru mine ca trebia sa spun cam tot , sa mi fac scenanrii si sa si confrunt toate starile mele. Dupa 1 un an si cev a in care am fost cam cum spui tu , m am dus la teraie . Din pacate nu m-am tinut de treaba asa cu imi zicea terapeutul si cam am amanat sa fiu ok. Din septembrie m am dus regulat, am incercat sa mi fac ..temee ,, si s au vazut si roadele.
    Mi aduc aminte ca mi se spunea sa fac tehnica relaxarii progresive, sa fac respiratii intr un anumit fel , sa scriu in caiet absolut toate gandurile …..si eu ma gandeam ,, mie imi e rau si simt ca innebunesc si astuia ii arde de prostii.,,.
    Mi am cumparata o carte din librarie o carte f buna despre tot ce inseamna anxietate ,
    m am expus la tot ce credeam ca ma deranjeaza….n am scapat inca de toate starile, dar nu se compara la cum si ce traiam.
    Anisia , daca poti financiar cauta ti un terapeut f bun si da ti regaz macar cateva sedinte.

    Ayssam si eu sunt de acord cu tine ca si medicamentele isi au rostul lor, asta daca n ai nicio o problema in a le lua. Eu m am apucat sa citesc care i treaba cu aceste pastile si gata nu mi au mai trebuit. Cand am luat , perioada aceea scurta, numaram zilele pana scap de pastile iar cand le inghiteam ma jeluiam toate….normal ca nu si au facut efectul. Asa frica mi e de pastilele astea……. Cat timp ai facut terapie??

    Liliac se ,, vede ,, ca esti in verva….ma bucur ,multt

    Jurnal tu cum esti???tu ai facut TCC?? cat timp?

    Flo , bine ai venit!!!

    • adi
      December 20, 2012 at 19:40

      Salutare,
      Ma gandeam la urmatoarea cugetare…
      Daca maine nu este sfarsitul lumii… In septembrie 2013 va avea loc o explozie demografica.
      Ahahhahaha
      Succcese
      Je

      • December 20, 2012 at 21:22

        Nu poate fi sfarsitul lumii pentru noi fiindca noi suntem cu cel putin 100 de ani in urma tuturor😀

    • December 20, 2012 at 21:19

      8 luni pana in prezent. In prima luna am fost cam de 3 ori / saptamana, urmatoarele luni am stabilit doua sedinte/ saptamana iar acum merg doar odata pe saptamana insa vreau sa mai raresc. Este buna ,nimic de zis insa trebuie sa invatam si singuri sa ne descurcam, psihoterapeutul te indruma insa nu poti deveni dependent de el/ea plus ca este destul de scump, inainte nu mergeam sa ma rasfat la coafor sau la manichiura…acum daca stau sa ma gandesc…grr, puteam fi in saloane de n ori , ma simteam si bine si nici nu cheltuiam atat😀. Asta este, sa ne fie invatatura de minte. O seara frumoasa tuturor!!

  158. liliac.inflorit
    December 20, 2012 at 19:56

    🙂 iti imaginezi ca vor avea motive sa fie mult mai anxiosi decat noi🙂
    App. de sf lumii., circula pe fb si-aia cu ” nu mor oltenii cand vor mayasii ” :))

  159. anisia
    December 20, 2012 at 21:14

    Bibilica……vreau sa te intreb daca terapeutul tau este medic psihiatru
    Medicul de endocrinologie mi-a spus ca un psihoterapeut tr sa fie in primul rand medic psihiatru(am uitat sa spun ca am si niste noduli tiroidieni si credeam ca de acolo este starea asta)pt ca un medic psihiatru isi da seama daca tr sa stea numai de vb cu tine sau iti tb si tratament medicamentos.
    Tipa la care ma duc este numai psiholog,astazi am fost la a 5 sedinta si de fapt nu am facut altceva decat sa repet ce am mai spus si in prima sedinta,practic eu nu pot spune ca ma invatat ceva si bani nu mai vorbesc…..
    Sa-mi scrii te rog cum se numeste cartea despre anxietate.
    Tratament medicamentos mai am o luna asa ca de sarbatori nu am dezlegare la vin…….tristete mare………..
    De maine se spune ca vom intra intr-o alta dimensiune care ne aduce mai multa energie pozitiva,vom fi mai buni,mai intelegatori.mai iubitori fata de aproapele nostru si sa speram ca vom scapa si de beleaua asta de ANXIETATE.
    Va doresc o noapte linistita.

  160. bibilica
    December 21, 2012 at 06:51

    salutare …e al 4 lea mesaj pe care il scriu si mi dispare

    Aysam , hai ca m am mai linistit. Credeam ca 4 luni de terapie 1 data pe sapt( sau de 2 ori pe luna) este cam mult. Da i incolo de banuti , important este ca se vad roadele. Tu tot TCC faci?

    Liliac , ma bucur mult ca te ,,vad ,, in forma…bravoo!

    Jurnal, tu ??doar stai in umbra?

    Anisia…m ai nimerit. Dr mea are dubla specializare si tare ma bucur ca am cunoscut o. Am ales o la o recomandare facuta de o tipa care se lupta de mai mult timp cu anxietatea si acum este super ok. M am dus cu inima indoita pentru ca ma gandeam ca ma umple de pastile. Niciodata nu mi a dat NIMIc , cu toate ca eu la un moment da as fi vrut pentru ca simteam ca nu mai pot. Chiar i am si zis …,,daca vedeti ceva in neregula cu mine , va rog sa interveniti,,. Numai terapie am facut . Este o tipa blanda , care mi a explicat pe intelesul meu orice stare si asta m a ajutat foarte mult.

    cartea care am luat o (tot dr mi a recomandat o) se numeste ANXIETATEA de EDMUND BOURNE de la editura Corint (coperta este neagra iar titlul este cu argint).

    tu cum te simti cu pastilutele? se vede o imbunatatire? daca nu ai nimic impotriva pastilelor ia, dar fa si terapie in acelasi timp pentru ca se pare ca asta e reteta . Acum nu stiu ce fel de terapie faci tu , ce specializare ? pentru ca daca terapeutul tau nu este specializat in anxietate , parerea mea este ca dai banii degeaba. Prietena mea a facut vreo 7 luni terapie sa scape de atacurile de panica , si degeaba pentru ca tipa cu care facea terapie era specalizata pe terapia de cuplu si familie. E ca si cum te ai duce la ortoped , dar tu ai probleme cu inima..(parerea mea) , daca gresesc va rog sa scrieti.

    va imbratisez pe toti cu mare drag si ne ,, auzim,,

    • December 21, 2012 at 21:07

      TCC, cu asta am inceput si m-a ajutat sa scap de atacurile de panica. Acum, nu pot sa spun ce fel de terapie fac, cred ca existentiala.
      Vreau sa va urez tuturor un Craciun fericit si un An Nou mai bun, cu multa sanatate si liniste sufleteasca alaturi de cei dragi voua.
      Plec din tara ( dupa Craciun) pe perioada vacantei de iarna asa ca v-am luat-o inainte cu urarile😀 .
      Va imbratisez cu drag, sa fiti cuminti😉 .

  161. Alex
    December 21, 2012 at 19:06

    toate ca toate, exista vreo posibilitate de a face o intalnire cu totii ? sunt sigur ca va prinde bine la toata lumea !!🙂 draga detinator al blogului, te rog sa organizezi un astfel de eveniment🙂

    • December 21, 2012 at 21:12

      Venim cu porc, catel si pisica?😀 Glumesc bineinteles. Daca locuiti aproape, cred ca ar fi o idee buna. Eu sunt undeva in centrul tarii, acum care cum? Care-i sudul, est-ul, vest-ul samd?😀

      • liliac.inflorit
        December 21, 2012 at 21:32

        Ayssam, Sarbatori fericite si tie! Vacanta placuta !
        Si ..da ,trebuie sa fie o solutie sa ne intilnim undeva… Gasim un oras … unde ne-ar fi cat de cat usor sa ajungem desi am senzatia ca suntem cam” imprastiati”

  162. anisia
    December 22, 2012 at 20:21

    seara buna…….
    din cate scrieti voi,bibilica si ayssam,eu cred ca nu am nimerit psihoterapeutul indicat.
    pe mine nu m-a invatat nici o tehnica,nici cea a respiratiei cum spune bibilica,imi spune ca tr sa-mi schimb parerea despre mine,bun, asta am inteles, dar cum?
    deja incepe sa-mi fiarba creierul,daca nu voi gasi un psihot.bun?pe cine am mai intrebat,nimeni nu stie si nici nu te poti adresa oricui ca te catalogheaza drept nebun.

    cat despre intalnire….eu sunt de acord,locuiesc undeva in vestul tarii,ne-ar prinde bine o iesire.

    maine ma duc sa caut cartea
    noapte buna!

    • Adi
      December 22, 2012 at 21:26

      Anisia,
      Din punctul meu de vedere, repet, punctul meu de vedere, alegerea terapeutului iti apartine. indiferent de faptul ca auzi ca x sau y este fenomenal si a facut minuni, cat timp tu nu esti increzatoare in terapeut, nu mai sta, schimba-l.
      este, daca vrei,… ca alegerea duhovnicului,…trebuie sa te duci cu inima deschisa, altfel terapia nu va da roade si te vei gandi doar ca “boala” ta este mai grava decat a altora despre care ai auzit ca s-au vindecat mai repede. :)… ceea ce bineinteles, nu este cazul.

      Va propun, pentru inceput sa facem harta anxiosilor🙂
      Eu sunt din cta voi?
      Succese
      Eu

  163. anisia
    December 24, 2012 at 18:40

    Acum cand magii vestesc Nasterea Domnului,va doresc multa sanatate,succese depline si prosperitate.
    Sarbatori fericite!

  164. liliac.inflorit
    December 25, 2012 at 08:15

    Craciun fericit dragilor ! Bucurie in suflet va doresc!

    • December 25, 2012 at 10:57

      Sarbatori fericite tuturor! Ganduri bune si din partea mea!!!!

  165. Costin
    December 29, 2012 at 19:00

    Salut, numele meu este Costin si sufar de aceeasi problema ca si voi. Am citit fiecare post al vostru si vreau sa spun ca ma regasesc in fiecare dintre ele. Initiatorul acestui blog ma ajutat foarte mult prin faptul ca a infiitat blogul si a redat cu atata exactitate fiecare din dureroasele manifestari ale acestui ” virus” cum la numit el. Eu am dereglarea asta de vreo 5 ani, timp in care am recurs si la medicamente si la medici, in special psihiatrii, dar niciodata psihoterapeuti. Observ din ce in ce mai tare ca asta ar fi solutia. Aliatul meu de baza a fost si este Xanax de care nu fac abuz si iau ocazional in doze f mici. Mi-ar placea sa ma alatur voua si sa impartasim impreuna aceste probleme. Va urez un multa liniste si pace sufleteasca tuturor si un an nou fericit.

  166. liliac.inflorit
    December 31, 2012 at 19:27

    Pentru ca in ultimele luni ati facut parte din viata mea, vreau sa va multumesc tuturor pentru sprijinul acordat si sa va urez un an 2013 plin de FERICIRE, ASA CUM O INTELEGETI FIECARE DINTRE VOI! La multi ani, petrecere frumoasa dragilor si sa ne auzim cu bine!

    • January 1, 2013 at 15:45

      La multi ani tuturor. Si o noua etapa in viata va doresc… Una mai buna🙂

  167. flo
    January 2, 2013 at 18:21

    Un an nou cat mai linistit tuturor. Sa auzim(citim) numai de bine in 2013 despre fiecare dintre noi.

  168. Costin
    January 4, 2013 at 12:56

    Bineinteles, cum au trecut sarbatorile au si revenit starile de anxietate. Speram sa ramana in anul ce a trecut, de fapt asa sper in fiecare an. Dar degeaba. Ele ma iubesc prea mult pe mine, bag de seama, ca unde merg eu vin si ele. Prin septembrie am fost cu proaspata mea sotie la Roma, in Italia, intro scurta vacanta. Va rog sa ma credeti ca nu m-am bucurat asa cum ar fi trebuit, eu fiind mai preocupat de ce simt si cat de nesigur sunt intro tara straina. Stateam si ma uitam la fotografii, ca am facut peste 1000 si nu ma recunosteam. Parca eram crispat sau timorat de ceva infiorator. Asa realizezi cum iti trece viata prin fata si tu nu te poti bucura de ea. Cineva mi-a spus: “ai grija ca nu te mai intalnesti cu perioada asta din viata, bucura-te cat mai poti”, nici nu stiti cata dreptata avea. Zilele trecute am fost cu prietenii intrun club. Stateam intrun colt si ma uitam parca abia asteptam sa se termine. Toti se distrau numai eu parca eram la munca in sedinta si ma mustruluia cineva. Un weekend linistit va doresc si numai de bine in noul an.

    • bibilica
      January 4, 2013 at 13:10

      la multi ani si tot binele din lume!!!!!!!!!! sper sa scriem si sa ne impartasim metodele prin care am reusit sa trecem peste starile care le avem…

      Jurnal ,tu trebuie sa ne indrumi pe noi ca sa gaim calea.
      Costin , bine ai venit printre noi!

      restul sunteti ok??? eu…va zic ,dar nu acum ca s nitel ocupata

      • Costin
        January 4, 2013 at 19:25

        Sunt bucuros ca v-am gasit si am cu cine sa-mi impartasesc oful.
        Multumesc bibilica.

  169. bibilica
    January 5, 2013 at 12:23

    pai ce sa va zic…..starile sunt cam acceleasi (ameteli , dureri de cap si un pic de confuzie) dar am incercat (si am reusit) sa nu le bag in seama si am avut sarbatori frumoase. Pe mine ma ,,apuca ,, cand sunt singura….incep sa ma analizez, sa simt ca ma cam doare ici -colo, sa mi fac ganduri….

    voi??

    Costin, te ajuta pastilele??

    • Costin
      January 6, 2013 at 16:24

      Pai hai sa o luam cu inceputul, Bibilica. Acum 5 ani, dupa cateva luni de atacuri de panica dese si f. puterice uramate de o depresie serioasa din cauza careia nu mai mancam, nu mai ieseam din casa si care ii speriase rau pe ai mei, am hotarat sa merg la un psihiatru aici in Constanta, care mi-a prescris Zoloft. Eram in stare, la momentul ala sa iau orice numai sa scap, pentru ca simteam ca imi pierd mintile. Vreau sa spun ca Zoloftul a fost extraordinar. Dupa 4-5 zile eram alt om. Aveam chef sa zbor sa fac orice numai sa nu stau in casa. Am iesit afara in parcare si am inceput sa-mi caut masina, nici nu mai stiam unde am lasat-o. Pastilele le-am luat aproape un an, dupa care cam tot un an m-am simtit relativ bine, dar nesigur deoarece nu mai aveam pe ce sa ma bazez si eram cam panicat. Usor, usor totul a revenit spre diperarea mea. Am inceput sa iau Xanax ocazional 0,25mg, adica doar in cazul unui atac de panica sever si lucrurile se ameliorau. Apoi am inceput din nou cu Zoloft iar cam un an si tot asa pana azi cand starile au revenit din august dar am refuzat sa il mai iau si am trecut pe medicamente naturiste pe baza de sunatoare, care ma ajuta sa ma mentin pe linia de plutire, dar cu greu pentru ca mai apelez din cand in cand la Xanax, uneori si de 2 ori pe saptamana cate un 0.25mg. Recunosc, la 35 de ani imi era teama sa nu-mi afecteze performantele sexuale aceste medicamente, dar nu a fost asa. Da, noi barbatii ne fecem astfel de probleme. Mentionez ca totul mi se intampla din pricina divortului de prima sotie si de viata pe care am dus-o cu ea, o femeie imposibila care m-a terminat psihic. Acum, dupa 5 ani am cunoscut o femeie extraordinara care ma intelege si care ma iubeste pana la cer si inapoi care ma luat si de barbat. Si ea a trecut prim momente grele de genul asta dar cu ajutorul meu, spune ea, a reusit sa le depasasca. Spune ca eu sunt medicamentul ei. Iar eu o ador, dar asta nu m-a scapat de cosmarul meu. Starile s-au modificat in decursul anilor de la durere in piept si dezorietare la ameteli si stari de lesin cu amorteli in maini si picioare asezonate cu dificultati de respiratie.
      Am vorbit cam mult dar simteam nevoia pentru ca nu am luat pana acum legatura cu cineva cu probleme similare si asta imi face foarte bine.
      Va multumesc inca o data ca existati si vreau sa spun ca imi place ideea Anisiei cu intalnirea.
      Liniste si pace va doresc tuturor.

  170. anisia
    January 5, 2013 at 18:31

    La multi ani si tot ce va doriti sa vi se indeplineasca!!!!!!!!!!!!!

    Costin,esti bine venit si tu printre noi!

    Eu de sarbatori am fost plecata……a fost bine in general dar din cand in cand si-au mai facut loc si starile mele nedorite si nepoftite.
    Cand am revenit acasa iar m-au luat ametelile,iar ganduri peste ganduri…….
    offffffff nu stiu cand voi reusi sa scap

    Jurnal,organizeaza o adunare cu noi si sa ne prezinti metodele tale prin care ai reusit sa-ti revii.

  171. Gaby
    January 6, 2013 at 17:18

    Ma regasesc in cele scrise..nici la mine tratamentul nare efect iau xanax si emocalm ceaiuri ,dar degeaba,si cea mai stresanta chestie la mine este respiratia grea care ma tot face sa casc sa pot lua aer😦

    • Costin
      January 6, 2013 at 17:53

      Respiratia grea si cascatul le am si eu, dar am invatat sa le neglijez cu timpul. A fost greu dar am reusit. Cat Xanax iei si cat de des? Stii ca da dependenta?

  172. liliac.inflorit
    January 6, 2013 at 21:11

    Gata vacanta si la mine🙂. M-am dat peste cap cu somnul, m-am culcat tarziu, m-am trezit la fel, mi-e groaza de maine ptr ca incep serviciul.
    Spre deosebire de alti ani nu mi-am mai facut nicio lista “de realizat” ptr anul 2013. Vreau un an frumos, mai linistit si voi vedea pe parcurs ce-mi mai vine in minte:).
    Si eu sunt asa si-asa cu starile, insa nu ma dau batuta. Citesc tot timpul fel si del de carti ptr sufletul meu si asta-mi face bine..

  173. bibilica
    January 7, 2013 at 09:20

    asa….neata si a muti ani, Ionilor!

    Costin , cam asa si la mine starile. Ai facut in anii astia psihoterapie? Dupa cate am citit, tratamentul medicamentos se da cam in jur de 2 ani ca sa fie benefic…..scuze daca gresesc.

    Gaby, ceaiurile s cam degeaba, cred….am baut eu o cisterna si n am simtit nimic. Am luat cam tot ce am auzit de la plafar , plus ca am facut si tratatment homeopat. M au ajutat granulele asta e sigur….ar tb sa i mai fac o vizita d nei dr.

    eu daca am ceva de facut nu mai ,,simt ,, nimic din starile de anxietate , dar daca ma ,,supara,, ceva si n am nicio preocupare incep sa amplific gandurile , vorbele, sa fac conexiuni …(voua vi se intampla???)

    JURNALLLLL??

    • January 7, 2013 at 09:23

      Un an bun tuturor si la multi ani! Revin prin zona dupa ce timp de cateva zile am fost plecat.🙂
      Buna ideea unei intalniri “in pijamale”. Sa inteleg ca-mi revine sarcina sa o organizez? Ia uite cum jurnalul unui anxios se transforma in agentie de turism :)).

      • Adi
        January 7, 2013 at 09:37

        salutare de la mare si La multi ani!
        Observ ca s-a marit gasca celor care au curajul sa se exprime, si ma bucura acest lucru.
        # Costin, cu tine, suntem doi constanteni🙂
        # Gabi, incearca sa faci 20 genoflexiuni atunci cand simti ca nu mai ai aer, sa vezi cum ti se regleaza respiratia automat, pentru ca nu mai reusesti sa o controlezi tu ci corpul isi va lua singur doza de aer dorita, datorita efortului real, nu imaginar
        # jurnal, e mai benefica agentia de matrimoniale🙂

        Succese

        Eu

      • January 7, 2013 at 09:40

        Adi, sa inteleg ca vorbesti din experienta?😀
        B
        NB: sunteti trei constanteni. E si Alex pe lista:)

    • Costin
      January 7, 2013 at 09:59

      Pai, tratamentul medicamentos, din spusele medicului, se ia minim 6 luni si maxim 2 ani in functie de gravitatea problemei. La fel si concentratia intre 50 si 250 de unitati pe zi. Dar nu stiu cine a mai spus, dar tratamentul nu vindeca nimic, el doar te scoate din starile alea urate si previne crizele de anxietate si depresie. Mai exact te mentine pe linia de plutire cata vreme il iei.Ca sa dezvolt putin totul se intampla cam asa:
      – sinapsele neuronilor trebuie sa aiba niste legaturi la capatul lor astfel incat 2 sinapse ale unor neuroni diferiti sa poata retine si valorifica neurotransmitatorii ce trec prin ele (ex. serotonina)
      – daca serotonina trece libera prin sinapse si nu este retinuta si valorificata din lipsa acestor legaturi atunci persoana nu este capabila sa simta placere, pofta de viata, fericire si este tot tipul crispata, speriata, anxioasa.
      – medicamentele alopate gen Zoloft nu fac decat sa refaca acele legaturi si sa mentina serotonina in sinapse si prin ele sa ajunga bineinteles la neuron.
      – de indata ce ai incetat sa mai iei medicamentul adio legaturi si serotonina laolalta cu alti neurotransmitatori trec fara a putea fi valorificati in creier. La mine efectul medicamentului a tinut cam 1 an dupa o repriza tot de un an si tot asa un an cu un an de vreo 5 ani. Acum dupa aproape un an de repaos am inceput un tratament naturis de la Dacia Plant pe baza de mai multe plante care vad ca totusi ma mantine dar cu greu. Mai apelez si la cate un 0.25mg de Xanax la nevoie.
      Psihoterapie nu am facut deloc cu toate ca mi s-a recomandat din lipsa de timp si de bani. Am avut alte prioritati legate de familie si am tot amanat (stiu nu este bine deloc).
      In incheiere as vrea sa stiu daca este cineva din Constanta. Va multumesc si va urez liniste si pace.

  174. Adi
    January 7, 2013 at 09:45

    NU,🙂
    nu face presupuneri🙂 , a presupune = TO ASSUME = a face un ASS between U and ME

    da, corect, suntem 3🙂, facem o echipa pana la urma🙂

    clubul exclusivist al anxiosilor de la malul marii🙂. ne facem sigla, brand, site, deschidem un pub privat unde se intra doar cu card de membru, … ne infratim cu alte cluburi din tara🙂
    ahahaha si uite asa devenim productivi
    transformam dezordinea in creier in profit!
    Succese,

    Eu

    • January 7, 2013 at 09:48

      Vad ca ai gandire antreprenoriala. Daca nu gasiti unul mai bun, ma ocup eu de branding:)))

    • January 7, 2013 at 09:53

      By the way, se pare ca nu vom face petrecerea anxiosilor in pijamale, ci in slip si bermude la mare🙂

      • Adi
        January 7, 2013 at 09:57

        super🙂
        scap de panica drumului pana la bucuresti🙂
        sa vedem pe unde o sa va ascundeti pastilele, daca aveti doar slip pe voi :))))))))))))))))))))
        eu o reglez dintr-un pahar

      • January 7, 2013 at 10:02

        Facem terapie de grup si scapam de pastile😉

      • Costin
        January 7, 2013 at 10:02

        Se pare ca noi astia de la mare suntem mai anxiosi ca restul lumii. O fi aerul.

  175. Adi
    January 7, 2013 at 10:07

    suntem in primul rand mai curajosi, suntem singurii care ne semnam cu numele : Costin, Alex, Adi, restul prietenilor sunt inca intr-o faza de nerecunoastere😉 si au nume de cod😛

    • Costin
      January 7, 2013 at 10:12

      Treaba asta nu am remarcat-o, dar se pare ca sa este noi sunte mai curajosi ca nu folosim nume de cod, dar vezi sa nu-l superi pe Jurnal…

    • January 7, 2013 at 10:13

      Sa inteleg ca nu crezi ca m-as numi “jurnal de anxios”?:)) suspiciosule!

      • Costin
        January 7, 2013 at 10:17

        Vai de mine, pacatele mele, te-am crezut in tot ce ai scris in blogul asta si sa nu cred cum te cheama….o fac si pe-asta cu mare placere.

      • January 7, 2013 at 10:21

        Stiam eu ca inca dispun de o remarcabila capacitate de persuasiune🙂

  176. Adi
    January 7, 2013 at 10:08

    jurnaldeanxios :
    Facem terapie de grup si scapam de pastile

    sigur … “grup hug”…

    • January 7, 2013 at 10:15

      Group hug, group …. Conteaza efectul. Daca suntem anxiosi nu inseamna ca nu putem fi si machiavelici😀

      • Costin
        January 7, 2013 at 10:19

        Tu esti neiubit…iti transmitem imbratisari online cada merge.

      • January 7, 2013 at 10:20

        Nu sunt neiubit! Sunt “iubibil” :))

  177. Adi
    January 7, 2013 at 10:23

    jurnaldeanxios :
    Nu sunt neiubit! Sunt “iubibil” )

    daca ajuta la vindecarea noastra…. organizam si gayfest… insa eu doar il organizez🙂

    • January 7, 2013 at 10:34

      :)))) dupa cum singur te laudai, esti curajos :))) eu ma limitez la group hug :))

      • Adi
        January 7, 2013 at 10:37

        vaaaai… sunt hentz…
        hai ca ne-am destins

      • January 7, 2013 at 10:58

        Adevarat! Pana la urma, scopul scuza mijloacele :)) ce sa fac daca ai dat peste un grup de pudici :))

  178. Costin
    January 7, 2013 at 10:32

    Da, toti suntem iubibili. Cu gay-festul, nu ma bag. InCURajez de pe margine.

  179. bibilica
    January 7, 2013 at 14:51

    ma da vorbareti sunt cei de la malul marii….va arde de glume??? numele meu e cam cel adevarat asa ca….sunt in clubul curajosilor.
    Costin, asa buna sunt si eu la teorie…cu serotonina,endorfina si surtatele ei, dar cu ce ne ajuta??pe mine m a ajutat ca m a facut sa inteleg ca POT sa devin dependenta si n as putea sa traiesc asa pentru ca eu vreau sa fiu EU.

    agentie matrimoniala nu ma intereseaza, dar de voiaj da ca si asa sunt in cautare de locatie pentru concediu

    • Costin
      January 7, 2013 at 16:40

      Serios, te cheama Bibilica? Super fain nume ai!!! Eu asa imi mai alint nevasta.

      Am crezut ca daca dezvolt putin partea de teorie poate inteleg si altii care nu o cunosc si ii ajuta sa inteleaga mai bine ca totul este de fapt numai in capul nostru. Si eu ma straduiesc inca la partea asta. Iar blogul asta are ca scop sa ne ajutam reciproc cu ce putem.

      Cat despre concediu la mal de mare este jalnic in perioada asta a anului. Trist de-a dreptul si nu este deloc benefic pentru anxiosi. Cine doreste fac si trimit poze cu marea involburata si plajele pustii.

      Toate bune liniste si pace.

  180. Grig
    January 7, 2013 at 15:57

    Salutare si la multi ani.
    Sunt Grig din Cluj. Am ajuns din intamplare si eu pe aici si vroiam sa ma alatur voua, poate in felul asta iese si ceva bun din anxietatil emele.
    Mi se pare ca cei mai multi dintre voi sunteti norocosi, adica aveti doar atacuri de panica🙂 stiu ca pot fi crunte, mai ales la inceput cand habar n-ai ce-i cu tine, ce se intampla, de ce ti se intampla tie la o varsta atat de tanara…la mine e mai complicat, eu pe langa atacurile astea am si perioade in care simt c-o iau razna, nu-mi mai pot controla gandurile. mi se pare ca a mai scris cineva despre ceva asemanator. am inteles ca se numesc obsesii, ganduri care vin si de care nu mai scapi – simti c-o sa mori de frica, ca nu mai poti suporta. ca sa ma simt mai bine tre sa fac tot felul de lucruri care ma exaspereaza – tre sa le fac de un anumit numar de ori, altfel nu e bine. Starile de rau au inceput acum vreo 2 ani, dupa o despartire foarte urata si dupa cateva luni s-au agravat. Nu vreau sa iau medicamente si sincer mi-e rusine sa merg la cineva, fie el psihiatru, psiholog sau cum s-or mai numi.
    Am auzit la inceputul lui decembrie de un site, paxonline ii zice, si mi-am facut ceva teste acolo. Mi-a iesit ca am panica si o chestie numita nevroza obsesiv compulsiva (partea cu gandurile scapate de sub control). Acuma nu stiu daca sa ma inscriu sau nu. Costa 300 lei pt 3 luni daca lucrezi singur si 500 lei pe 3 luni daca lucrezi cu un specialist. A incercat careva programul asta, merge? Merita banii? Cat costa la un psiholog sedinta, ca am vazut ca ziceati ca-i scump ? Din cate am citit eu pe acolo pare o chestiune profesionista, sunt si ceva comentarii de la fosti pacienti, psihologi dar m-as simti mai bine daca as vorbi cu cineva care l-a folosit si m-ar asigura ca merge.
    La cat mai putina frica si anxietate🙂

    • Costin
      January 7, 2013 at 18:23

      Salut Grig si bine ai venit printre noi. Cu toate ca sunt cam nou pe aici imi permit sa iti urez primul bun venit. Nu esti singurul care sufera de obsesii. Eu unul sunt obsedat ca am sa fac un atac de cord sau am sa lesin in secunda 2 cand ma apuca. E drept de ceva vreme stiu ca nu prea este asa si incerc sa ma controlez si fara pastile. Am spus incerc, da!!! Daca ai fi citit ce a scris “Jurnal” ai fi vazut ca si el avea aceleasi obsesii, deci nimic nou sub soare. Sunt crunte starile de multe ori si stim cu totii asta, dar eu continui sa imi spun ca este doar in capul meu. Si tu ar trebuii sa faci la fel. Uneori reusesc alteori nu. Cert este ca daca stau singur si nu am o ocupatie ma apuca gandurile si le amplific pana ajung la Xanax. Deci ocupati mereu timpul cu ceva si vei vedea ca vei dormii si mai bine noaptea.
      Succes, sa stii ca nu esti singur, iar treaba cu despartirea nu asa grav cum pare.Am un prieten pe care il admir si care are o vorba: ” Are balta peste frate!” Eu sunt la a doua casatorie, evident dupa un divort oribil si pot spune ca singurele lucruri urate de ca vad ca nu scap sunt starile de axietate si depresie. Renunta la gelozie, las-o sa plece din sufletul tau definitiv, pentru ca doar atunci iti vei gasii linistea.
      Acum iti voi spune o vorba de-a mea si sper sa o citeasca toti: ” Daca nu te doare in cot, te va durea cu siguranta inima”
      Liniste si pace tuturor.

  181. liliac.inflorit
    January 7, 2013 at 19:20

    Cititi si PUTEREA PREZENTULUI de Eckhart Tolle. O puteti descarca de pe net.
    Ma bucur ca sunt din ce in ce mai multi cei care scriu🙂

    • Costin
      January 7, 2013 at 19:27

      Am auzit de cartea asta. Cica este fantastica. Am sa o incerc si eu. Dar daca este tot o poveste cum din cersetor a ajuns multi-milionar zic din start pass. Am mai citi vreo 3 de genul asta

  182. liliac.inflorit
    January 7, 2013 at 19:41

    Nu,nu. Merita citita ! Uite un paragraf din carte:

    Pentru sinele fals, momentul prezent abia dacă există. Nu¬mai trecutul şi viitorul sunt considerate importante. Această inversare totală a adevărului este cauzată de faptul că mintea nu funcţionează corect sub influenţa sinelui fals. Este mereu preocupată de menţinerea în viaţă a trecutului, pentru că, fără el, cine mai sunteţi dvs.? Se proiectează constant în viitor pentru a-şi asigura supravieţuirea continuă şi a căuta acolo eliberarea sau împlinirea. Mintea spune: „într-o zi, când se va întâmpla cutare sau cutare lucru, mă voi simţi bine, voi fi fe¬ricit şi împăcat”. Chiar şi atunci când şinele fals pare preocu¬pat de prezent, ceea ce vede nu este prezentul: acesta este per¬ceput total greşit pentru că este privit prin ochii trecutului. Sau reduce prezentul la un mijloc pentru atingerea unui scop, un obiectiv întotdeauna legat de viitorul proiectat de minte. Observaţi-vă mintea şi veţi vedea că aşa funcţionează.
    Momentul prezent este cheia eliberării.

    • Costin
      January 7, 2013 at 19:54

      Am inteles. Traieste in prezent, nu lasa trecutul sa te macine si sa nu ai asteptari prea mari de la viitor astfel incat sa nu suferi daca ele nu se vor materializa. Aici nimic nou, dar sa te bucuri de lucrurile marunte din prezent nu zice?

      Oricum sfaturile sunt excelente.

  183. liliac.inflorit
    January 7, 2013 at 20:16

    e doar un mic fragment…chiar merita citita. poate ca nu e nimic nou pentru multi dintre noi..dar pe mine ma ajuta

    • Costin
      January 7, 2013 at 20:33

      promit sa o incerc si eu, numai ca am gasit-o in vreo 3 locuri de downlodat dar numarul de pagini difera de la 86 la 216. Sa inteleg ca sunt doar fragmente?

  184. liliac.inflorit
    January 7, 2013 at 20:37

    nu, un fragment am postat eu. cartea are 216 pagini

    • January 7, 2013 at 20:40

      Liliac, te rog sa mi-o trimiti si mie pe mail daca poti. Multam’

  185. liliac.inflorit
    January 7, 2013 at 20:47

    am trimis-o. sa-mi zici daca ai primit-o.

  186. bibilica
    January 8, 2013 at 07:51

    neata …..

    Bine ai venit , Grig! Din cate stiu eu , axietatea vine si pe ganduri de asta ai aceste ,,obsesii,,. Si eu le am cu astea si cred ca si ceilalti. Sedinta la psiholog costa intre 60 si 100 ron . Acum depinde si de specializarea specialistului , nu toti sunt f buni.Pe mine ma costa 100 de ron sedinta, e mult dar m a ajutat ff mult sa inteleg ce si cum .

    Liliac , e super ok daca poti sa citesti si daca iti gasesti linistea asa..

    Costin , doar nu te gandeai ca acum vreau la mare….la vara , dar ca sa nu ma las ,,prada,, inamicului , imi umplu timpul.

    eu zic sa l chemam aici pe jURNAL si sa inceapa sa ne detaileze cum a reusit. Jurnal , cate o explicatie, metoda in fiecare zi cred ca ne ar fi de folos.

    • January 8, 2013 at 08:26

      Salutare dragilor si un an nou mai bun din toate punctele de vedere. Observ ca sunteti foarte harnici😀, eu inca sunt in deplasare, pe sfarsitul saptamanii ma intorc in tara. Referitor la E. Tolle,, nu ma pot abtine si vreau sa va spun ca in urma cu vreo 8 luni, la recomandarea unui medic mi-am cumparat mai multe carti scrise de el, printre care si Puterea prezentului. Nu am reusit sa o citesc fiindca am inceput cu “Linistea vorbeste” , Mie personal, cartea asta m-a dat peste cap, am facut un atac de panica doar citind ceea ce scria E.Tolle. Acum sunt curioasa sa vad ce anume a scris in Puterea prezentului, mai am rabdare cateva zile pana ajung acasa. Personal, mi-a placut si ajutat foarte mult “Puterea extraordinara a subonstientului tau” J. Murphy. Depinde de fiecare persoana in parte, nu tot ceea ce imi face mie bine ii va face neaparat bine si lui X sau y. Bibilica esti fericita numai cu un milion/ sedinta. Pe mine ma costa 150/sedinta. Am invatat multe , probabil nu reuseam sa trec fara ajutorul psihoterapeutului insa munca a fost a noastra. Pentru cei care nu isi permit sa mearga la un psiholog vreau sa le spun doar sa incerce sa isi schimbe gandirea fiindca de acolo pleaca toate. Nu exista perfectiune, nu o mai cautati, alegeti sa fiti veseli si optimisti, grijile nu va fac bine, degeaba iti faci griji fiindca nu te ajuta. Am o prietena care imi spunea, nu am bani si ce rezolv daca ma plang, nimic, numai imi stric ziua, bani tot nu voi avea chiar daca ma plang. Metoda cu scrisul este o metoda buna, asa constientizezi modul de gandire eronat pe care il avem. Va tzuc de departe si de abia apuc sa ajung acasa . Eu la mare nu vin fratilor numai daca aduceti Mediterana la Constanta ( glumesc) . Sa aveti o zi frumoasa😀

  187. bibilica
    January 8, 2013 at 08:00

    pe mine de exemplu m a ajutat foarte mult scrisul…..scriam tot ce mi trecea prin cap . Imparteam foaia in 2 , intr o parte scriam(ma invatase terapeutul) …Gand Automat ( scriam absolut ce mi trecea prin cap ) si pe partea cealalta scriam Gand Alternativ( scriam , mai tarziu nu atunci cand eram cu anxietatea maxima tot ce putea sa contrazica gandul automat).Am un caiet apropae plin , pe care l caram tot timpul cu mine. Ma ajuta ca scriam si parca lasam in caiet multe din problemele mele. Greu m am apucat de scris, ca mi era frica de ce mi trecea prin cap. NU te ajuta psihologul decat daca ai dedchidere totala si ii spui orice. Eu am pierdut un pic de timp ca parca mi era rusine sa i povestesc tot, dar in momentul in care m am descarcat a fost un pas foarte mare .

  188. bibilica
    January 8, 2013 at 08:31

    Aysam , sa te relaxi si sa te reintorci cu bine. Aoleuuu 150 sedinta?? mi se pare mult , foarte mult ….dar poate ca e altceva . Ce specialitate are terapeutul tau?? De cat timp faci si cat ti a zis ca dureaza? ( scuze ca ti te intreb, daca vrei raspunzi).

    • January 8, 2013 at 11:39

      In Ianuarie am 8 luni; Da, este foarte scump, tocmai de aceea iti spuneam acum o luna ca preferam sa ma rasfat eu pe banii aia nu sa ii dau pe vorbe. Imi invat lectia acum😀.
      la inceput , in criza, am fost de trei ori, cateodata patru ori / saptamana dupa care am rarit la doua sedinte / saptamana. In ultima perioada, fiindca nu ma mai descurcam cu bani am rarit la o sedinta/ saptamana. Noroc ca am avut sustinere financiara in perioada de criza. Sincer, nu m-as mai duce deloc fiindca consider ca pot face fata si singura oricarei stari. Am intrebat deseori cat va dura terapia ( in timp) insa nu am primit un raspuns. Depinde de la caz la caz. Sincera sa fiu, nu stiu ce specialitate are psihoterapeutul meu, am inceput cu TCC dupa care am facut si terapie existentiala.

  189. Costin
    January 8, 2013 at 08:58

    Intervin si eu cu o copletare referitor la metoda pe care am inteles ca terapeutul trebuie sa o abordeze in cazurile noastre. TCC- terapie cognitiv-comportamentala. Este o imbinare de 2 metode, de fapt, care in urma cu niste ani se foloseau separat si apoi s-a descoperit ca sunt mai eficace aplicate concomitent. Sincer nici eu nu imi permit inca psihoterapia, dar ma gadesc serios la treaba asta si citesc cam tot ce poate sa ma ajute in acest sens.

    • bibilica
      January 8, 2013 at 09:40

      nu stiu despre ce metoda e vorba , dar important este sa dea roade. Pe mine m au ajutat si sfaturile unei bune prietene care atrecut prin asa ceva , si cand eu simteam ca am ajuns la limita ea ma incuraja. Numai cine a trecut prin asa ceva stie cam ce trairi ai.

  190. bibilica
    January 8, 2013 at 10:25

    de azi de dimineata am asa o durere de cap , ameteala si senzatie de voma….am mai avut, dar de acte ori se intampla parca am uitat cum a fost sau ca a fost. Pe mine starile astea care vin asa deodata ma termina si normal ca incep sa mi fac griji , sa disper sa ma faca sa mi pun tot felul de intrebari….

    • Costin
      January 8, 2013 at 10:41

      Eu stiu prea bine ce inseamna asta, si cu ametelile si cu greata sau alte stari total dezorientante. Totul nu est decat un declansator pentru noi si nu face decat sa ne adanceasca mai rau in depresie si sa simti ca nu ai scapare. Uneori sa te intrebi daca acum cand sunt tanar sunt asa, dar cand voi imbatranii cum va fii, oare, voi rezista?
      Ia si tu un nurofen sau ce stii tu ca iti face bine pentru durerile de cap si vei vedea ca iti va disparea si starea de greata, pe care o poti combate cu putina lamaie intre timp.

    • flo
      January 9, 2013 at 18:21

      Eu cand am stari de rau ma consolez cu “Rau de genul asta mi-a mai fost si am trecut cu bine, deci nu trebuie sa imi fac griji”, si chiar ma ajuta.Cateodata ca sa ma inveselesc ma gandesc ce bine ca nu am in fiecare zi aceleasi simptome…ca m-as plictisi…🙂

  191. Grig
    January 8, 2013 at 18:51

    Buna seara la toata lumea.
    Sunteti extraordinari, cum ati sarit sa ma ajutati🙂 Multumesc Costin, bibilica, liliac.inflorit si ayssam.
    Costin, stiu ce zici cu trecerea peste, dar e greu sa renunti la ceea ce ai crezut 5 ani de zile sa fie dragostea vietii tale, femeia in jurul caruia se invarte tot universul tau😦 am mai trecut peste problema, parca incepe sa mi se vindece sufletul, desi uneori cedez si iar o caut si-mi fac asa mici iluzii. banuiesc ca pana la urma o sa fie bine, o sa-mi revin din asta, dar mi-e f greu cu lipsa asta de control, cu gandurile si starile astea de necontrolat si mi-e teama rau ca o s-o iau razna.

    Din ce-mi spuneti voi preturile pot fi foarte mari, mie si 100 lei mi se pare mult pe o sedinta iar mersul la psiholog de 2, 3 ori pe saptamana mi se pare foooarte mult. Am tot citit ce si cum si pana la urma cred ca o sa fac autoterapie cum imi sugera si jurnaldeanxios, gazda noastra. bine, el imi sugera mai degraba un psiholog bun, dar v-am zis ca inca nu am incredere si mi-e f greu sa ma deschid, sa ma simt vulnerabil in fata cuiva.
    Am inceput sa citesc toate postarile de aici si mi se par foarte bune, mi-au ridicat cateva semne de intrebare, cateva lucruri care mi-ar putea da raspunsuri si ajuta. Banuiesc ca anxietatea asta apare cum zicea jurnaldeanxios, atunci cand iti pierzi credinta, scopul, directia. Cand nu mai stii care e sensul vietii, al tau.. cand nu-ti mai place ce faci. Probabil ca e si anxietatea asta un fel de semnal de alarma, asa am citit pe undeva, si poate ca ne va ajuta sa devenim oameni mai buni. sper🙂

    • January 8, 2013 at 19:43

      Oricat de infricosatoare pot fi “starile anxioase ” important este ca nu patesti nimic rau, asta trebuie sa constientizezi. Poti reusi si singur, pana la urma este o lupta pe care o dai tu cu tine. poti deveni propriul tau psiholog. Curaj, totul este trecator, chiar si anxietatea😉.
      O seara minunata tuturor.

  192. liliac.inflorit
    January 8, 2013 at 19:02

    Sunt convinsa ca anxietatea are si partile ei bune! ce aiurea suna, dar asa e :))

    • January 8, 2013 at 19:05

      Cum altfel am putea aprecia cat de important e sa fii normal si sanatos. Inainte ni s-ar fi parut plictisitor…

  193. liliac.inflorit
    January 8, 2013 at 19:12

    pai cum sa fie zi fara noapte, caldura fara frig, linistese si pace fara …FRICA ?
    Aaa ?

  194. liliac.inflorit
    January 8, 2013 at 19:24

    Sa ma spovedesc..n-am mai fost la psiho de vreo luna si ceva ..Am facut o pauza.. de comoditate, fara niciun motiv.. sau pentru simplu’ fapt ca nu duc niciodata la bun sfarsit ceva.. cum spuneam acum ceva vreme – ma caracterizeaza😦 . Vreau sa merg iar si mi-e cam jena de tipa, de ce-o sa zica..m-a si atentionat la inceput ca majoritatea renunta cand vad ca incep sa se simta mai bine…N-am anuntat-o ca vreau pauza, pur si simplu am disparut ca magarul in ceata…

    • January 8, 2013 at 19:26

      Cred ca ai putea sa si reapari “ca magarul din ceata”, nu-i asa?😉

  195. Costin
    January 8, 2013 at 19:24

    Fratilor, ati luat-o pe aratura. Viata noastra fara anxietate ar fi, extraordinar si frumos de normala. Evitent, fara anxietatea negativa. Eu stiu cum este sa te imbeti cu apa rece, dar nici asa.

    Grig eu am fost casatorit 7 ani cu o femeie din cauza cariea sunt in situatia asta…deci iti spun cu toata convingerea…uit-o. Am mai dat sfatul asta in seara asta altcuiva pe acest blog. Credeti-ma este cel mai sanatos. In mod normal o relatie dintre un barbat si o femeie trebuie sa fie cel putin confortabila pentru amandoi, ori daca voi ati ajuns la despartire clar ca ceva nu a mers. Si cu riscul de a ma repeta il citez din nou pe amicul meu ” are balta peste”.
    Liniste si pace tuturor.

  196. liliac.inflorit
    January 8, 2013 at 19:37

    daca nu ajungeam in momentul asta..ma refer la a trai experienta asta cu anxietatea, cu siguranta n-as fi cunoscut multe lucruri. am trait tot timpul dupa reguli si principii rigide si toata viata pana in momentul colapsului a fost plina de ” trebuie sa fac, trebuie sa se intimple, ceilati trebuie sa ”
    Anxietatea a stat in tot timpul dupa colt, la panda…si-a aparut…am constientizat-o mai greu, am acceptat-o la fel de greu.. dar tot ea mi-a deschis ochii si m-a eliberat…

    • January 8, 2013 at 19:39

      Da… E si asta o perspectiva de a privi lucrurile. Viata poate fi traita si altfel nu doar sub imperiul datoriei si sub tirania verbului “trebuie”…

  197. Grig
    January 8, 2013 at 19:40

    Mersi Costin. Cred ca si eu m-am convins ca e cel mai bun lucru s-o uit si sa-mi vad de viata mea. Evident nu mai sunt sanse sa ne fie bine impreuna si tocmai d-aia am incercat si incerc sa ma distantez. Nu dau vina pe ea pentru situatia mea, eu sunt responsabil in cea mai mare parte sau asa s-a nimerit sa iasa (au fost multe lucruri la mijloc si unele n-au depins de noi decat foarte putin), doar ca momentan imi caut echilibrul, increderea si un scop, un sens pentru toate🙂
    Probabil ca viata noastra ar fi extraordinara fara anxietatea asta, imi aduc aminte de cum eram la 17 ani – ma credeam nemuritor :))), dar e evident ca cel putin momentan lucrurile nu stau asa si poate ca dupa ce invatam lectia asta cu anxietatea o sa ne fie mai bine🙂

    • Costin
      January 8, 2013 at 19:48

      Tocmai ai spus un mare adevar cu invatatul lectiei. Nu trebuie sa ne mai oferim sufletul pe tava oricui si oricum…putin mai circumspect pana esti convins ca persoana respectiva merita cu adevarat “sa se joace” cu sufletul tau. Si asta pentru ca esti vulnerabil.
      Slava Domnului, eu am gasit fiinta care poate face ce doreste cu sufletul si dragostea mea, asta iti doresc si tie.

  198. liliac.inflorit
    January 8, 2013 at 20:35

    mai, mai ce poza am🙂
    Ayssam, mi-ai dat de lucru🙂

    • January 8, 2013 at 20:51

      liliacule, stai cuminte :p !! Da….poza unde-i??

      • liliac.inflorit
        January 8, 2013 at 21:03

        pai..nu prea m-am descurcat se pare..era o poza cu un liliac inflorit…🙂

      • January 8, 2013 at 21:35

        poza este foarte frumoasa, se poate vedea, te tachinam putintel :p

  199. anisia
    January 8, 2013 at 20:44

    Sedinta mea la psiho costa 60 lei dar nu sunt prea multumita,de fapt chiar as vrea sa o schimb,problema ca e ca nu prea am cu cine se pare.
    Nu m-a invatat nici o tehnica,de ex cea cu scrisul cum spunea bibilica sau cu respiratia.Probabil si pretul spune ceva………Oricum am hotarat sa citesc mai multe carti,sa incerc eu sa aplic cate ceva.Cand citesc cred ca se poate dar cand tr sa aplic imediat ma gandesc ca nu reusesc.
    Am cumparat o carte Trezirea puterii vindecatoare de Joseph Murphy mi-a rec o doctorita homeopata..
    Am listat de pe net si Puterea prezentului auzisem ca este f buna.
    Noapte buna!

  200. liliac.inflorit
    January 8, 2013 at 20:54

    eu plateam 120. cred ca pretul depinde f mult si de orasul in care esti

  201. January 8, 2013 at 20:58

    Anisia, psihoterapeutul nici mie nu mi-a spus sa imi astern gandurile pe o hartie, am citit eu pe net, pe diferite site-uri. Eu zic sa NU renunti la sedintele de terapie, mai da-i ( da-ti) o sansa, la fel de sceptica am fost si eu la inceput. Exercitiul de respiratie l-am facut in primele sedinte, fiindca faceam atacuri de panica, asa reuseam sa le controlez iar tehnica de relaxare, dupa vreo patru sau cinci luni de terapie am invatat-o. Cititul ajuta mult insa daca ai posibilitate sa mergi la un psiholog, fa-o, cel putin cateva sedinte.

  202. Adi
    January 9, 2013 at 19:27

    Salutare dragilor,

    @liliac- nu ai dat un feedback despre cartea “privind soarele-n fata”

    in rest,…. eu nu am mai fost la psiholog de pe 25 noiembrie, am tot omis si uitat …🙂

    va pup!
    Succese,
    Eu

    • January 9, 2013 at 19:34

      Te rog foloseste termenul corect – “succesuri”:-)

    • liliac.inflorit
      January 9, 2013 at 20:14

      da..pai sa-ti spun:). Am fost plecata din Bucuresti si am uitat cartea acasa. Am citit aproape jumatate din ea. Pe drum mi-am adus aminte ca n-o am, asa am ajuns sa descarc Puterea Prezentului de pe net.. si acum vreau s-o termin p-asta, pana nu le ametesc de tot.🙂

  203. Costin
    January 9, 2013 at 19:37

    Da, si cat mai putine esece!!!

    • adi
      January 9, 2013 at 20:14

      Nat-i anteles nimik din limba romana, asa ca ea m-ai bine studiati un pik si veni-ti s-a stam de vorba.
      Succesuri si excesuri,
      Je

      • January 9, 2013 at 20:21

        Maestre, vad ca incepi sa te prinzi cum merge treaba! :))

  204. liliac.inflorit
    January 9, 2013 at 20:16

    :)))))

    • adi
      January 9, 2013 at 20:20

      M-am chinuit un pic sa iasa asa..
      🙂

      • January 9, 2013 at 20:34

        Normal. Eruditia se face cu chin…:)

  205. anisia
    January 9, 2013 at 20:22

    Haios……..

    • Adi
      January 9, 2013 at 20:38

      m-ai strigat?🙂

      • January 9, 2013 at 20:41

        M-ai auzit deja?:-D

      • Adi
        January 9, 2013 at 20:44

        ai putea sa-mi spui esccelenta :)))
        ahahahahahahahahah
        ps: mai bine ma opresc… incep sa am dubii gramaticale… :))

      • liliac.inflorit
        January 9, 2013 at 20:48

        ce pusi pe sotii sunteti🙂 . eu nu-mi revin deloc dupa sarbatori, sunt asa obosita,de-abia astept ziua de sambata

      • January 9, 2013 at 20:49

        Eu mai am cateva zile si intru in examene :(( da’ putina distractie virtuala parca nu strica. Mai facem un chef online?:))

      • Adi
        January 9, 2013 at 20:56

        are…
        examen la …?
        demult nu m-a mai cuprins febra…🙂

      • January 9, 2013 at 20:57

        Eh… Anul IV, a doua facultate… M-am prostit la batranete… Stai sa vezi ca trebuie sa ma apuc si de licenta :))

      • Adi
        January 9, 2013 at 20:59

        frumos🙂
        facultate de ?
        prima din ce observ a fost litere.

      • January 9, 2013 at 21:04

        Drept cea de-a doua. Prima pe aproape :)) i se mai spune dragoste de intelepciune😉

      • Adi
        January 9, 2013 at 21:09

        filozofie deci…🙂
        nu ma mira anxietatea ta :))) nici a mea… desi eu am terminat automatica

      • January 9, 2013 at 21:12

        E bine ca nu te mira. Platon spunea ca mirarea este inceputul filosofiei. Asa ca mai aveam un mic filosof prin preajma :))

      • January 9, 2013 at 20:48

        :)) dubito, ergo cogito, cogito, ergo sum. Si uite cum devenim cartezieni🙂

  206. Adi
    January 9, 2013 at 20:48

    o piesa cu o incarcatura emotionala f mare pentru mine.
    Foarte frumoasa si interpretarea, ajuta la relaxare si reincarcarea bateriilor.
    recomand
    Succese,
    Adi

    • January 9, 2013 at 20:50

      ? Ce piesa?

      • Adi
        January 9, 2013 at 20:52

        scuze,
        iata si linkul http://www.youtube.com/watch?v=AjDxThE3fOQ
        ….cuget, deci exist… frumos…

      • January 9, 2013 at 20:55

        O fi din cauza telefonului meu sau nu are sonor piesa?

      • January 9, 2013 at 21:02

        Ascultand piesa, mi-am adus aminte de vremurile cand mergeam saptamanal la filarmonica. Deh, “la petite madeleine”…. Si acum devenim proustieni :))

      • Adi
        January 9, 2013 at 21:06

        am zis doar sa revenim la scopul (inteles de mine) al acestui blog, si acela de a ajuta…🙂 in orice fel pe cei ce au nevoie …
        deci putina relaxare nu strica nimanui… nici macar mie🙂

      • January 9, 2013 at 21:10

        ma bucur ca din ce in ce mai multa lume vine pe aici. Ma simt deja vinovat ca nu prea scriu pe blog. Am invitat mai multi cititori sa vina cu articole, sa-l facem un blog colecti. N-am avut insa prea mult succes. Cat despre relaxare, la ce bun un blog daca nu ne “simtem bine”. Mai un chef virtual, mai “o cafeluta, o biscuite”…

      • Adi
        January 9, 2013 at 21:25

        da da da
        “ce avem noi aici?”chiar asa…
        consider ca a fost un moment T0 cand au inceput mai multi sa se exprime pe blog, sa-si lase deoparte temerile… restul e can can🙂
        avem personaje variate si interesante aici, enumar aleatoriu, no ofence: bibilica, liliac, ayssam, alex, costin, anisia, mikaela, deea, grig, jurnal…
        cred ca suntem deja vreo 11 persoane care frecventam forumul din nevoia de a gasi niste raspunsuri si de a rezolva niste bube. defapt nevoia din spatele nevoii este alta… iar aderarea la un grup cu “orientari” comune este cat se poate de benefica.
        nu gasiti?
        Succese,
        Eu

      • January 9, 2013 at 21:29

        Subscriu🙂 uite asa se pun bazele anxiosilor anonimi. Ma rog unii mai curajosi au iesit din anonimat postand cu numele real :)) dincolo de gluma, ai dreptate.🙂

  207. bibilica
    January 10, 2013 at 06:53

    aloooo ce i aici?????pai asa pe furis faceti chef???rusinicaaaa

    scrisesem un mesaj dar nu mai e , ce s a intamplat nu stiu

  208. Costin
    January 10, 2013 at 10:12

    Aseara din cauze pe care nu le cunosc si probabil nu le voi cunosate prea curand am alunecat intro pasa proasta de nu am inchis ochii deloc azi-noapte. Efectiv ma durea sufletul si nu stiu de ce. Lucrurile la munca, familie, prieteni merg bine, chiar spre foarte bine si cu toate astea eu sunt deprimat. Nu stiu voua cum vi se intampla cand alunecati intro pasa proasta. Nici azi, la munca fiind, nu pot sa spun ca ma simt in apele mele, dar totusi cred ca obosit fiind dupa o noapte in care am bantuit prin casa ca un huhurez incercand sa imi revin in liniste fara sa-mi trezesc consoarta care dormea ca un prunc, parca lucrurile stau mai bine sau este doar in mintea mea care se straduieste din rasputeri sa invinga.. Am butonat televizorul fara un scop anume schimband canalele alandala si incercand din rasputeri sa imi impun o gandire cat mai pozitiva. Evident nu prea am reusit
    Anxietatea este pana la un punct, dar ce facem cu depresia, care se instaleaza pe nepusa masa si repet, din motive pe care eu inca nu le vad. Cum? Stie cineva vreun remediu sau metoda de a contracara starile depresive de mica sau medie intensitate?
    Liniste si pace tuturor.

  209. bibilica
    January 10, 2013 at 12:31

    asadar……

    Costin , cate nopti am avut eu din astea nu le mai stiu numarul …vai lume. La mine venea tristetea si cu un gol in cap , cu ganduri nu foarte ok de mi era frica pur si simplu de mine. Depresia este sora cu anxiettaea si nu prea vin una fara alta. Remediu …metode…de asta suntem aici , ca in cauri din astea sa ne ,,ridicam ,, unul pe altul. Inainte cu putin timp , pana sa ma intalnesc cu Anxietatea si surorile ei , ma gandeam cat e de frumoasa viata, ca s fericita , ca ma simt ok , ca acum e momentul sa traiesc si intr o zi normala(dupa mine) pe la ora pranzului hop sperietura.De a 2 a zi viata mi s a schimbat…3 saptamani am trait cu ceai si covrigi, am slabit 7 kg iar insomnii vreo cateva luni(adormeam la 4 dim si ma trezeam la….6) asa ca crede ma ca de atunci am trecut prin TOT ce aduce TAG . M au durut si firele de par din cap , orice bucatica din corp si de pe corp. Luni de zile mergeam la munca gatita si aranjata de ziceai ca s super okkk , iar eu eram pe alta planeta ,nici nu vedeam sa merg .,,, DAR cu toate astea nu am avut o zi fara sa merg la munca , eu faceam mancare , cumparaturi, mergeam la parc cu copiii , participam la peteceri , in concedii….eram prezenta doar fizic restul eram un ….VID.

    Costin, capul sus ca poate fi si mai rau , dar si mai BINE.

    • Costin
      January 10, 2013 at 13:00

      Iti multumesc din suflet pentru suport bibilica. Nici nu stii ce bine este sa auzi cuvinte de incurajare de la o persoana care stie exact prin ce treci.
      Nu ma intelegeti gresit si sotia mea este alaturi de mine, dar de cele mai multe ori priveste neputincioasa cum ma zbat in interiorul meu si cum ma sting ca un chibrit consumat. Da, si eu am mai avut perioade de acest gen, dar de fiecare data la indemnul celor din jur recurgeam la medicamente gen Zoloft. De data asta am spus “nu”, si o voi duce asa pana nu mai pot. In trecut cand revenea depresia, te rog sa ma crezi bibilica ajungeam si la 55 de kg. Pentru un barbat la 32 de ani (la vremea accea) si 1.76m inaltime este foarte putin. Cand luam Zoloftul cresteam in greutate pana la 70kg. si ma mentineam asa chiar si dupa ce il opream, vreo 6-7 luni.
      Depresia nu este straina de mine si nici eu de ea, dar cand vezi ca se intoarce mereu la tine ca un bumerang stricat si te loveste drept in frunte incepi sa disperi si sa te intrebi daca asa va trebuii sa o duci tot restul zilelor, pentru ca Dumnezeu imi este martor iubesc viata chiar asa chinuita cum este ea uneori.
      Multumesc inca o data.

      • Adi
        January 10, 2013 at 13:19

        Costin,

        Remediu recomandat de mine, care face trecerea dupa 15-20 minute este sportul. cel mai bun este alergatul.
        te asigur ca dupa 15-20 minute de alergat (mers rapid), cat crezi tu ca e rapid pentru tine, vei incepe sa relaxezi incet incet plexul solar, apoi fruntea, si o data cu asta, se va instala un zambet.
        Este probata pe mine.
        Explicatia? este cat se poate de simpla (endorfine naturale secretate de corp in urma unui efort fizic moderat, sustinut timp de 10-15 minute)
        Stiu ca nu iti arde in acele momente de asa ceva, dar stiind ca trebuie sa faci sa-ti fie bine… te poate motiva.

        daca esti in casa, e noapte si nu ai pe unde sa alergi, intra pe net si gasesti sute de video cu exercitii de gimnastica la domiciliu pe care le poti incerca fara nici o strangere de inima.

        Succese,
        Eu

  210. Costin
    January 10, 2013 at 13:29

    Asa este Adi, obisnuiam sa alerg cu sotia mea pe plaja la Modern cam 45 de minute in fiecare seara, dar de cand cu frigul am incetat. Era o schimbare sa stii, ai mare dreptate in ceea ce priveste sportul sau miscarea in general. Nu refuz nimic ce este legat de aer liber fie sport, fie simple plimbari, dar stii si tu cum este la mare iarna cand sufla crivatul de-ti degera si oasele. In casa nu prea ma incanta, dar daca nu am de ales ma inscriu la rand pe stepperul nevesti-mi si dau tot ce pot.
    Multumesc de sfat.

  211. Grig
    January 10, 2013 at 20:18

    Seara buna dragi prieteni.
    Am citit Costin si bibilica, despre starile voastre si ma intristez si parca ma sperie si mai tare. Am avut si eu stari proaste, dar parca nu am ajuns inca la depresie…sau sper, ca nu stiu exact ce e asa, medical vorbind. Nu stiu daca poate fi mai rea decat anxietatea, starile alea de panica, de groaza si lipsa de control total😦

    Zilele astea pentru mine n-au fost bune, dar nici proaste. Am fost f ocupat cu munca si in plus am inceput sa lucrez pe situl ala de care va ziceam. Ma surprinde cat e de complex si chiar inveti chestii megainteresante. Eu nu stiam care e diferenta dintre frica si anxietate, dar am inteles acum si in plus acolo zice ca exista si frici si anxietati bune, car ene ajuta sa ne protejam de pericole si ca e sanatos sa le avem pana la un punct. Ceva ce ziceai si tu Costin la un moment dat, ca anxietatile pozitive sunt bune, sau ceva de genul asta. Explica acolo si ce e cu terapia asta de care povesteati voi, TCC. Sunt o gramada de filme, de povesti.- niste animatii cu corpul uman foarte interesante. Parca m-a linistit un pic…abia astept sa ma apuc serios de treaba si sa scap odata de probleme.
    Bibilica, ce-i aia TAG? Ca am vazut si pe acolo pomenit, dar n-am apucat sa citesc.

    Adi sunt perfect de acord cu ce ai spus despre sport. Si eu ma bazez pe miscare, pe sport. Ma ajuta sa ma relaxez, sa ma simt bine. Nu stiu sincer ce m as face fara sport🙂

    sa auzim de bine.

  212. Grig
    January 10, 2013 at 20:23

    Uitasem sa va intreb ceva. Am impresia, in ultimele luni, ca imi scade randamentul. Parca nu mai invat lucruri noi la fel de usor, uit lucruri sau nu mai stiu unde le-am auzit, mi e tot mai greu sa ma organizez, sa ma concentrez si sa citesc o carte…incep sa ma ingrijorez ca astea au legatura cu anxietatea. Pe voi v-a afectat asa ?

  213. anisia
    January 10, 2013 at 20:28

    Deci……la mine cand se instalau piticii pe creier,si de obicei apareau si apar si acum cand intru in casa la mine,abia mancam dupa care directia pat si-mi repetam:nu mi-e frica,nu mi-e frica,in ideea ca inving teama.Mai rau era,imi era frica ca innebunesc,ca nu pot sa mai merg la serviciu,ca nu o sa mai am bani pt mancare,taxe,medicamente etc.Noapte dormeam dar dimineata ma trezeam obosita si iara incepeau gandurile………….
    Apoi am inceput sa mai citesc carti si ma constatat ca subconstientul nu cunoaste negatia si de fapt eu ma autosugetionam negativ.Am luat si tratament homeopat,acum iau coaxil (abia astept sa-l termin) si pt consolidare cred ca voi trece iar pe homeopat.In primele 2 sapt.de coaxil pot spune ca am fost cea mai fericita,nu aveam nici o grija,eram asa de linistita,viata era super frumoasa….dupa aceea au revenit piticii dar parca nu cu aceeasi intensitate.
    Oricum sunt convinsa ca de la gandire pleaca totul,este o lupta cu tine insuti,tr tot timpul sa vb cu tine,sa te incurajezi.Dar asa cum am spus anxietatea se instaleaza la mine in casa,nimeni nu intelege,toti se mira.In momentul cand ies afara imi revin, la serviciu sunt bine,imi place sa calatoresc,am mai fost si la aerobic.Cand intru in casa sunt gata ca bateria si totusi am zile cand seara imi revin destul de bine.

    Mai am momente cand vin piticii si in afara casei, pur si simplu ma cuprinde o frica pe aceeasi tema:daca innebunesc?dar dispare totusi.

    Bibilica……esti sanatoasa,daca pot sa faci atatea lucruri avand anxietatea pe cap.Eu nu cred ca as fi reusit.

    Pe mine ma ajuta si daca iau calciu,magneziu.Mag.este pt. intarirea sistemului nervos.Am mai folosit stresclin complex, este din plante sau adaptonic de la Alevia.

    Noapte buna!

    • adi
      January 11, 2013 at 07:02

      Salutare,
      Permiteti-mi sa trag un semnal de alarma.
      Toti avem pitici care mai de care mai variati
      Incetati sa mai povestiti despre toate ubele, pentru ca nu vom face altceva decat sa le imprumutam de la unul la altul. dar nu ne ajuta

      Haideti sa fim productivi, gata cu vaicareala!

    • Costin
      January 11, 2013 at 08:30

      Anisia, tot la fel patesc si eu. Cand ajung acasa si ma “relaxez” imi vin gandurile si temerile. Asta, cred eu, este din cauza ca nu mai tinem creierul ocupat si distras de la problema noastra. Cum nu mai ai ceva de facut, cum se instaleaza lipsa de ocupatie si odata cu ea stim noi ce. Rutina zilnica de acasa nu ne tine ocupati in asa masura incat sa uitam de anxietate.

  214. anisia
    January 10, 2013 at 20:34

    Grig…..despre ce site este vorba?

  215. bibilica
    January 11, 2013 at 08:45

    neata….dupa o noapte cam alba(o fi fost luna plina) cu diferte trairi si somatizari , incerc sa mi revin ca am multe planuri zilele astea.

    Grig , TAG este -Tulburare Anxios Generalizata si este diagnosticul care se pune daca te confrunti cu starile o perioada de cel putin 6 luni.

    Costin ,hhmmm deci si tu tot asa. Eu cred ca daca apucasei sa iei Zoloft ,trebuia sa iei asa cum scrie la carte…2 ani. Nasa mea asa a luat dupa ce incercase si cu altceva cate o perioada . Acum , dupa vreo 5 ani e ok .

    Anisia, piticii aia ai tai sunt si ai mei cu aceleasi idei , numai ca la mine nu conteaza locatia ,vin si pleaca. Musai sa trec si eu pe la homopat si la terapie ca nu m am dus de 1 luna. Sa sti ca trageam mult de mine sa fac tot ce faceam inainte , dar mi am dat seama ca asta e SOLUTIA ca sa nu ma prabusesc.

    Grig , sper nici sa nu treci prin aceste stari. In legatura cu randamentul si eu am observat scaderea capacitatilor intelectuale…..restul tot asa??

    Adi , sport n am incercat ( nu mi place sa fac ) dar merg mult pe jos si ma ajuta. Gata ne potolim cu vaicareala , da sugestii tu cam ce ar trebui sa facem sa fim productivi.

    va imbratisez cu mare drag

  216. Grig
    January 11, 2013 at 20:14

    Seara buna tuturor.
    Multumesc bibilica pentru lamurire in privinta acronimului TAG; m-am uitat putin si asa scrie si acolo – tulburare de anxietate generalizata🙂 n-am avut vreme sa citesc mai mult, dar nu suna prea bine😦

    Costin sunt perfect de acord cu tine in privinta ocuparii mintii cu altceva. Cred ca si pe mine ma apuca problemele mai grav atunci cand ma relaxez putin, dupa ce am tras tare la munca sau sa rezolv tot felul de probleme. Cum zice si bibilica probabil ca solutia este sa facem pasi, ca sa nu ne prabusim. e ca si cum ne-am mentine echilibrul pe o bicicleta – tre sa pedalezi mereu cate putin – daca stai pe loc, cazi.

    Anisia, interesant ce spui tu acolo – ca tie iti apar problemele intr-un loc si in rest esti bine. M-ai intrebat de site. Eu nu prea am incredere si parca mi-e jena, teama sa merg la un psiholog- nu cred c-as fi in stare sa-i spun asa in fata tot; nici medicamente nu vreau sa iau asa ca m-am inscris pe un site romanesc, facut de ceva cercetatori de la Cluj. Poti sa te uiti si tu peste el, poate te ajuta; il gasesti la adresa http://www.paxonline.ro. Pana acum eu sunt incantat de ce-am gasit acolo, dar sper sa ma tina, sa nu fie ceva doar de inceput🙂 imi place ca-ti spune pas cu pas ce trebuie sa faci si iti arata asa clar despre ce-i vorba, inclusiv ce se intampla in creierul nostru cand ne e frica. Cum spuneam si ieri acolo am citit ca frica si anxietatea sunt bune pana la un punct – se vorbeste de o curba a performantei sau asa ceva. cand anxietatea e f f mica nu suntem eficienti pentru ca e ca si cum nu ne-ar pasa deloc si nu ne implicam. daca anxietatea creste, dar e mai degraba preocupare fata de ceva, asta ne ajuta sa planificam , sa ne organizam si ne da energia sa reusim diverse lucruri. daca insa anxietatea depaseste un prag atunci agitatia, stresul, frica ne blocheaza si ne dau peste cap. Ideea de baza e ca anxietatea ar trebui doar reglata si nu eliminata cu totul🙂
    sa aveti weekend frumos.

    • Adi
      January 11, 2013 at 22:01

      salutare de la mare,

      iata ca am intrat pe site-ul recomandat de grig si am facut testul🙂
      se pare ca am asa:
      niscaiva tulburare de panica, cu nitica fobie specifica (pt ca evit locurile stramte pod, pivnita,avion)
      In schimb mi-a placut concluzia :
      “Toată această situaţie durează deja mai mult de 3 luni dar, cu toate acestea, în prezent consideraţi că nu vă deranjează şi nici nu vă afectează semnificativ viaţa.”

      Un fleac…. i-am ciuruit ! ” 🙂
      Nu moare anxiosul cand vrea atacul de panica

      Hai Succese dragilor,

      Eu

      PS: luni plec iar la sedinta la brasov… voi beneficia din plin de fobie specifica🙂 la volan

      • Costin
        January 11, 2013 at 22:07

        Bravo prietene, asa stare de spirit mai rar intalnesti printre anxiosi. Memodabila si de bagat la cap aia cu “nu moare anxiosu cand vrea atacul de panica”.
        Multumim si la mai mare

      • Grig
        January 12, 2013 at 17:07

        Excelent Adi🙂 inseamna ca le duci pe picioare foarte bine. Asta cred ca e cea mai buna concluzie “nu moare anxiosul cand vrea atacul de panica”. S-aveti weekend placut. Eu ma simt binisor azi ca am fost destul de productiv cu munca (ma face sa ma simt util) si urmeaza o tura de sport.

  217. Grig
    January 11, 2013 at 20:18

    Am primit un link de la un amic, il are si el de la cineva. Zice ca e ceva f interesant si ca ar fi util asa in general🙂
    http://www.brainpickings.org/index.php/2013/01/07/mastermind-maria-konnikova/
    lectura placuta.

  218. lavazza2610
    January 11, 2013 at 22:45

    maine ma trezesc tarziuuuuuu…..in sfarsit, sambata !!!…pff, ce saptamana obositoare am avut :(:(:(

  219. Costin
    January 12, 2013 at 07:43

    Un week-end linistit si fericit va urez, dragii mei anxiosi.

    • lavazza2610
      January 12, 2013 at 09:43

      Multumim la fel Costin . De-abia m-am trezit, beau cafeaua🙂. In Bucuresti ninge ca-n povesti !

  220. Costin
    January 12, 2013 at 19:07

    Acum ninge si in Constanta.Este ora 21:00 si ninge de vreo 2 ore, dar fiind peste 0 grade Celsius maine vom avea parte de o mare mocirla. Macar s-au imprastiat militienii de pe sosele, care de vreo 3 zile tot fac filtre si nu iarta nimic, de la centuri, mobile si mai nou insotiti de RAR fac si verificari. Au target la bugetul local.
    Toate bune.

  221. bibilica
    January 13, 2013 at 00:03

    E 2 noaptea si nnu dorm……..am o durere in piept si mi simt bataile inimii de nu ma ia somnul. Am mai avut in urma cu vreo luna si m au tinut vreo 2 sapt. Cica somatizarile astea cam asa stau. S a mai confruntat vreunul cu asa ceva? Nu ma sperie, dar sunt suparatoare.,……

    • Adi
      January 13, 2013 at 06:53

      Bibilica, iti recomand sa-ti iei niste casti si sa asculti muzica pana adormi.
      Explicatia?… vrei nu vrei… atentia ta se va concentra pe sunetele din cap..:) nu pe simtitul batailor inimii.
      Functioneaza! Incearca!

      Succese,
      Eu

    • Costin
      January 13, 2013 at 09:49

      Am si eu o recomandare daca nu cumva ai incercat asa ceva. Eu iau niste pastilute homeopate de la Herbagetica se numeste simplu Antidepresiv. Sunt foarte bune. Anterior am luat ceva asemanator de la Dacia Plant cu mai multe plante in componenta, dar in concentratii mai mici. Pentru mine este un ajutor nesperat de bun, data fiind situatia. Si de asemenea o carte buna. Atentie, cartea trebuie sa iti placa si sa-ti capteze atentia. Trebuie sa te identifici cu lectura ta, altfel nu te va sustrage de la gandurile si somatizarile tale, care stim cu totii sunt uneori extrem de enervante, dar false.
      Pastilele homeopate trebuie sa le iei cam 3 saptamani ca sa se vada efectul, cum de altfel este cu toate homeopatele.
      Suntem alaturi de tine si te intelegem perfect, cel putin eu.

  222. lavazza2610
    January 13, 2013 at 10:26

    Bibilica si eu am avut o seara uratica. Am citit iar Privind soarele in fata de unde ramasesem si am ajuns la un capitol in care povesteste despre decesele din familia sa, varsta la care a constientizat prima oara moartea, cum l-au marcat disparitia unor prieteni, rude, etc. Bineinteles ca mi-am adus aminte de toti mortii din familia mea, am inceput sa ma gandesc si eu cam la aceleasi lucruri, la ce inmormantare am fost prima oara in viata mea, care m-a marcat cel mai mult, etc …pana mi s-a incordat maxilarul si au inceput iar starile de neliniste…Am adormit cu greu si-am avut un somn agitat…M-am trezit acum si-am inceput iar sa ma gandesc asa cum zice in carte, cum ar fi sa retraiesc iar aceeasi viata ? … In principu ar fi ok, mai putin ultimii doi ani…😦 …Am intrat asa in panica, simt ca n-am facut nimic in astia doi ani, decat vaicareli si panica, stres, nimic constructiv…
    Iertati-mi starea, nu vreau sa va incarc..cred ca o sa ies un pic pe-afara la aer..sa aveti o duminica frumoasa.

  223. liliac.inflorit
    January 13, 2013 at 10:39

    nu stiu ce am fc pe-aici..imi apare id lavazza in loc de liliac..

    • Costin
      January 13, 2013 at 11:10

      Cred ca asta este mail-ul tau si l-ai introdus si la Nume.

  224. anisia
    January 13, 2013 at 19:41

    Ati incercat sedatif pc de la Boiron? sunt homeopate
    doua cunostinte cu stari de anxietate mai mari decat mine au folosit sedatif pc si sunt multumite,dar efectul este in timp.
    eu pot spune ca am avut un weekend mai bun

    va doresc o saptamana plina de realizari!

  225. liliac.inflorit
    January 13, 2013 at 20:07

    am luat eu sedatif pc. dar cum nu sunt consecvent- am renuntat repede. Nu mi s-a parut ca e cine stie ce. am mai incercat si remotiv, la fel. adevaarul e ca nici nu prea cred in ele.

    • January 13, 2013 at 20:17

      Veti fi dezamagiti, insa, la fel ca si in cazul psihologului, majoritatea medicamentelor functioneaza in masura in care credeti ca vor functiona. Nu ma refer aici la medicamentele prescrise pe retele speciale. Va dau un exemplu la care am fost martor: un vecin a venit in seara de revelion sa ceara o fiola de algocalmin deoarece avea o durere crunta de masele. Neavand algocalmin, cunostinta despre care vorbesc i-a dat o fiola de calciu pe care imprimeul medicamentului nu se cunostea. Evident, desi luase doar calciu, fiola respectiva i-a “luat durerea cu mana” vecinului. Asta pentru ca se crease un ritual. Stia ca odata cu fiola de algocalmin, trece si durerea… (Intamplarea e reala, petrecuta cu mai multi ani in urma)

      • Adi
        January 14, 2013 at 06:51

        subscriu. placebo este demostrat demult …
        pentru mine sedatif pc reprezinta ancora imediata in caz de nevoie (insa functioneaza doar la nivel de autosugestie)!
        Succese
        Eu
        PS: astazi plec la drum la bv (sedinta)🙂 are sa fie BINE
        Succese,

        Adi

      • January 14, 2013 at 08:07

        Drum bun. Sa fie bine ca sa nu fie rau!:)

      • adi
        January 14, 2013 at 08:54

        Domle cum sa zic acuma…. Vorba filozofului bulgar “daca e, e, daca nu e, nu e!”

  226. bibilica
    January 14, 2013 at 10:37

    Eu sunt mai hotarata ca oricand sa lupt , asta dacainseamna sa merg si la un dr psihiatru. Una este sa ai o stare cand si cand de anxietate , si una este sa stai intr o anxietate (somatizari , dureri si depresie) non stop. Am sa incerc si partea medicala si psihoterapia. Cat de luptatoare cerd eu ca sunt , probabil ca este nevoie si de alti aliati ca sa castigi lupta.

    Stiu ca multi dintre voi ma veti judeca , dar dupa atata patima si chin zi de zi vreau macar pt o perioada sa ma simt ok,…incerc si asa ca sa nu zic ca n am facut tot.

    Daca aveti cunostinte de vreun dr bun din capitala,va rog recomnadri.

    va pup

    • adi
      January 14, 2013 at 11:04

      Bibilica
      Am convingerea ca niciunul din nu te judeca!
      Numai faptul ca te-ai decis sa lupti eate in pas enooooorm.
      Ce ziceti de ideea mea: un nr de hotline pt noi… In caz de criza , sa ne putemuna astgel incat sa nu trecem singuri de moment

    • January 14, 2013 at 12:25

      Eu cu siguranta nu am sa te judec. Am luat de doua ori cate 1 an medicatie pentru anxietate si depresie, timp in care am fost un om normal. Absolut normal. Dar probabil gresala a fost ca nu am facut si terapie tot atunci. Cele 2 imbinate dau cele mai bune rezultate. Nu pe rand, ca nu faci nimic. Succes in ati gasii tratamentul potrivit tie. La mine l-a nimerit din prima medicul meu si dupa 4-5 zile eram alt om.

  227. January 14, 2013 at 10:53

    Bibilica, nu te judeca nimeni. In unele cazuri, medicatia isi are rostul ei. Medicamentele probabil te fac sa te simti mai bine, sa nu mai ai somatizari. Eu sunt alaturi de tine!! O zi frumoasa si linistita sa aveti.

  228. liliac.inflorit
    January 14, 2013 at 19:25

    Azi am clacat…nasol..Tocmai am luat un xanax acum o ora. Sper sa nu fie iar inceputul unei noi ere de imbuibare cu anxiolitice. Nu mai suport stresul de la serviciu, nu mai suport progaramul de peste 12 ore pe zi, sunt nemultumita de salariul mizerabil, de tot. Nu ma mai pot concentra, e foarte mare volumul de munca, whaterver… am nod in gat, de-abia pot respira ..si de-aba ma abtin sa nu pling sa nu ma mai vada iar copilul.

    • January 14, 2013 at 19:30

      Offff! Toate trec! Pana ai starile de bine. Gandeste-te ca viata e plina de suisuri si coborasuri. Acum e seara dar maine va fi din nou zi. Intotdeauna a fost la fel! Zambeste, maine poate fi mai rau!

      • liliac.inflorit
        January 14, 2013 at 19:36

        n-am mai fost de multa vreme ca astazi. am fost intr-un tremurat continuu si permanent am avut senzatia ca nu mai pot respira. nu mai vorbesc de depresie, ma vad murind in aceasta firma de cacao…am avut acum ceva vreme posibilitatea sa plec insa anxietatea m-a tinut in loc. acum, cand mi-o doresc cu adevarat..parca am toate usile inchise.

      • January 14, 2013 at 19:40

        Doar stii ca pana la urma toate se termina cu bine… Inteleg problemele de la serviciu. Gandeste-te la lucrurile bune din viata ta. Daca, de pilda, copilul ar fi bolnav, ar mai conta ca ai un job super? Sunt convins ca nu! Exista o lege a compensatiei: nu le vom putea niciodata avea pe toate! Ideea e sa acceptam asta si sa mergem mai departe- cu bune cu rele…

      • liliac.inflorit
        January 14, 2013 at 19:49

        off, da , ce sa zic. ai dreptate, numai ca de-abia ma pot aduna, sunt si extrem de obosita. nu mai pot sa gandesc lucid, percep totul dramatic ,ca fiind capat de lume. multumesc mult pentru incurajari. sper sa ma trezezc mai ok maine dimineata.

      • January 14, 2013 at 19:58

        Pune in balanta toate aceste lucruri. Scrie pe o hartie lucrurile bune din viata ta. Si pe cele rele. Fa o analiza si vezi daca le-ai da pe cele bune ca sa le imbunatatesti pe celelalte. Daca nu ai renunta la ce au acum pentru ceea cr consideri ca nu merge tocmai bine, inseamna ca esti pe plus. In termeni economici, esti pe profit. Chiar daca profitul nu-ti permite yacht si Mercedes, totusi esti pe plus. Ce ar insemna sa pierzi plusul asta? Gandeste-te la cati oameni cunosti care nu au tot ce ai tu in lista de lucruri bune si care totusi nu clacheaza, ci multumesc lui Dumnezeu ca sunt sanatosi… Oare nu suntem prea pretentiosi si nu cumva avem parerea ca totul ni se cuvine fara a da nimic in schimb? Revenind la comparatia in termeni economici, nu e fair sa achizitionezi bunuri fara a da ceva in schimb. Juridic se numeste “imbogatire fara justa cauza”. Asa ca, incearca sa faci o analiza fair play a vietii tale si vei vedea ca “ne alintam” fiind nemultumiti de viata noastra. Nu clamez acum resemnarea. Insa exista un echilibru. Cei super realizati profesional au probleme mizarabile in viata de cuplu, cei care aleg calea de mijloc, trebuie sa se imparta intre profesie si familie si sa aiba mici bucurii din ambele directii, repet “mici” bucurii. Sper k nu am fost prea “brutal”…

      • liliac.inflorit
        January 14, 2013 at 20:25

        n-as da nimic din ce am acum…🙂 de pe lista de lucruri frumoase. nu esti brutal, am nevoie de sapuneala. ideea e ca merg din ce in ce mai stresata la munca si nu inteleg de ce sunt asa. pana la urma, la dracu ,ce se poate intimpla decat sa ma dea afara …vorbim de cazul cel mai nasol. s-au facut niste miscari masive de trupe in firma, conducere noua, au dat afara oameni din vechea garda, etc. e o presiune asa aiurea. desi nu traiesc doar din salariu meu🙂 si chiar nu e capt de lume daca as ramane o perioada fara salariu merg cu un stres maxim la job, nu mai sunt asa sigura de lucrurile pe care le fac, am senzatia ca toti stau cu ochii pe mine, sa gresesc ceva si sa ma zboare… ma trezesc inca de dimineata panicata. Fac si niste conexiuni tampite, cand am clacat prima oara si am facut primele atacuri de panica, eram acasa in concediu de crestere a copilului. Ma rupsesem total de lume, de oras, nu prea mai socializam..iar acum, ideea asta ca as putea ramane fara job si implicit ca ar trebui sa stau acasa …imi reaminteste de momentele alea cand s-a declansat toata nebunia.

      • January 14, 2013 at 20:29

        Fii pe pace! Pune raul in fata. Accepta ca te-ar putea da afara si fii surprinsa daca nu se va intampla! Crede-ma ca astea cu job-ul nu sunt cele mai importante. De fiecare data cand il schimbam aveam impresia k e sfarsitul lumii, dar de fiecare data a fost mai bine!

  229. liliac.inflorit
    January 14, 2013 at 20:43

    multumesc frumos pentru sustinere. m-am mai linistit. mi se limpezste mintea. nu stiu daca si voi simtiti la fel, eu ma eliberez f muld cand povestesc ce am pe suflet si cu atat mai mult cand sunt incurajata.

    • January 14, 2013 at 20:46

      E si firesc. Iti dai seama ca problema ta, pe care o credeai catastrofizanta, este, de fapt, una banala careia ii dai tu alte dimensiuni.🙂 totul va fi bine! Important e sa nu ne confectionam noi probleme din simple situatii de fapt🙂

  230. liliac.inflorit
    January 14, 2013 at 20:56

    pai seara frumoasa, ma bag si eu la somn. multumesc mult. o sa dorm linistita, o sa ma gandesc dimineata la discutia asta.. daca simt ca o sa ma apuce iar. ce-o fi o fi.🙂

  231. January 15, 2013 at 08:41

    Inca o data observ cum “jurnal” face el ce face si trezeste in noi semtimentul de siguranta. Eu abia cum de dimineata citesc si imi pare rau ca aseara nu am fost pe langa un calculator sa ma implic si eu cu ce pot.
    Bravo maeste, inca o data!

    • bibilica
      January 15, 2013 at 08:51

      LILIAC , eu ca si tine. Sunt f praf de 1 saptamana , aseara m am trezit din ora ora iar de 5 dim sunt in picioare. Eu cand sunt in maxima anxietate nu vad nik din lucrarile bune asa ca la mine nu tine asta Jurnal.

      Liliac cum esti??te a linistit pastila?

      • January 15, 2013 at 09:57

        Cand nu vezi nici un lucru bun, este deja depresie in toata regula. Exact asa simt si eu. Incepe cu nodul in gat si apoi se ajunge aici. Pentru mine aerul curat, chiar si cer rece de iarna, face minuni. O plimbare prelunga seara inainte de culcare chiar ma ajuta. Si nu uitati, trebuie sa aveti mereu mintea ocupata cu ceva, altfel isi fac loc gandurile negre. Chiar si un film bun. Acum 2 seri am vazut “Anna Karenina”, ecranizarea noua din 2012. Superb filmul. Il recomand cu tarie.
        Deci miscare, aer curat, minte ocupata si pastilute homeopate cu sunatoare si nu numai.
        Totul trece, toti avem momente in care cadem mai tare sau mai incet in abis. Suntem aici sa ne sustinem unii pe ceilalti si jurnal pe toti🙂
        Liniste si pace tuturor.

  232. anisia
    January 15, 2013 at 20:45

    Cred ca ieri a fost ceva in atmosfera…….m-a apucat si pe mine… pt ca la serviciu un client bun a renuntat la serviciile noastre.Si atunci am inceput sa-mi fac tot felul de idei.
    Dar mi-am revenit pt ca dupa orele de lucru am mers destul de mult pe jos si am inceput sa-mi zic ca de fapt totul este in capul meu…..de unde stiu eu ce se va intampla mai departe….vin alti clienti,care-i problema.
    Si uite asa am reusit sa depasesc.
    Deci…..incercati sa va tineti mintea ocupata cu altceva,stiu ca este greu,dar incet,incet rasare soarele.
    Noapte buna!

  233. liliac.inflorit
    January 16, 2013 at 19:02

    salutare, ce mai faceti, cum mai sunteti ? eu sunt mai binisor..

    • costin001
      January 16, 2013 at 20:16

      Chiar ma bucur sa aud asta. Bravo tie!!! Se pare ca ai depasit si hopul asta.

    • Adi
      January 16, 2013 at 20:58

      Salutare de la mare, departare,
      Dragilor,

      Eu m-am intors de la sedinta de regiune de la brasov.
      sumarizez “sunteti ultimii din tara, aveti rezultatele cele mai slabe, nu va faceti rapoartele la timp, aveti obligatia sa dati forecast de 120%, daca ati dat forecast, de ce nu ati reusit sa va tineti de el, suntem la jumatatea lunii si suntem la 20% din target…..cautati-va de munca daca nu mai puteti…!”

      Am reusit sa spun in mijlocul echipei… de toata lumea se uita la mine… “Fratilor, traiesc un sentiment de vinovatie continua si ajung sa-mi pun intrebarea daca mai fac ceva bine!”
      Se pare ca am pus punctul pe i, in sensul ca orice multinationala va stoarce la maxim resursele angajatilor…
      DAR… GUESS WHAT:
      Exista VIATA dupa munca!
      Am fost in top 3 in ultimii 8 ani si aceste rezultate sunt uitate…ei vor pierde daca ma pierd🙂

      Am invatat sa traiesc astfel: CINE NU MA VREA, NU MA MERITA!

      Concluzie: Sunt bun, sunt foarte tare, sunt capabil sa mut muntii, am o familie minunata, am doi copii scumpi si sanatosi. Am trecut peste zeci,poate chiar sute de atacuri de panica, deci sa nu-mi spuna mie o multinationala de forecast, pentru ca un anxios va stii intotdeauna ce este forecastul, pentru ca el anticipeaza (gresit cateodata) :))))))
      delectati-va http://www.youtube.com/watch?v=qR3rK0kZFkg

      Hai succese,

      Eu

      • January 16, 2013 at 22:55

        Bravo Adi! Imi place atitudinea. In ce ma priveste intotdeauna am avut de castigat atata timp cat am tinut “coada sus”… Chapeau!🙂

  234. bibilica
    January 17, 2013 at 07:11

    ma bucur ca sunteti ok si sper sa mi transmiteti si mie starea voastra. Eu tot asa sunt ….nu am facut nik deocamdata pentru ca …

  235. Alex
    January 17, 2013 at 13:55

    Va salut !🙂 Sper ca sunteti bine. Think positive😀

  236. flo
    January 17, 2013 at 20:25

    Salut!Aveti somatizari si totusi o stare de liniste?Sau aveti somatizari doar cand sunteti nervosi, stresati, tristi, obositi?

  237. liliac.inflorit
    January 17, 2013 at 21:29

    imi place tunoarea mea, imi place jobul meu de 12 ore pe zi :))))
    salutare. Eu sunt f obosita, incordata, agitata…asteptand sa pice drobul de sare..asa ma simt..iar am o perioada in care nu ma pot linisti pe parcursul zilei. Totusi, gasesc ceva momente de liniste cand ajung acasa…oricum e soft si controlabila starea fata de alte momente prin care am trecut.

  238. Alex
    January 18, 2013 at 07:44

    Am comnetat in ultima postare, am putea sa mai schimbam, sunt prea multe comentarii aici, prea mult scroll😀

  239. Costin
    January 18, 2013 at 16:21

    Ce mai fac tovarasii mei de suferinta? Sper ca mai bine ca mine. Eu unul iar m-am prabusit intr-o depresie determinata de un atac de panica sever ieri noapte de nu am dormit decat vreo 3 ore azi. Uimitor azi la munca eram destul de fresh si parca scapasem, dar acum ajungand acasa de la munca parca s-au defectat iar rotitele la cabina. Ma dor toate oasele si am un rau general ca abia am mancat. Pentru starile depresive voi ce mai faceti, inafara de miscare si ganduri pozitive, ca pe astea le-am incercat si degeaba. De data asta situatia ma depaseste putin. Am nevoie de ajutor.

  240. January 18, 2013 at 23:53

    Hei Costin, linisteste-te…asa zic si eu de fiecare data cand sunt in colaps..ca e mai rau ca niciodata…simt ca e cel mai nasol moment din toate atacurile sau starile pe care le-am avut. uit o perioada, ma linistesc, apoi iar ma prabusesc, iar mi se pare ca e cel mai nasol si tot asa. Sa fim seriosi, o sa depasesti si acest moment, n-am murit si nici nu vom muri din asta. Suna-ti prietenii, vorbeste la telefon, iesi…fa orice altceva. Sper ca la ora asta la care iti scriu, sa te fi linistit deja. Iti mai amintesti cum eram luni ? Eram praf..nu mi eram capabila de nimic. Acum sunt ok ! A fost o zi proasta, cutura-te, ia-o de la capat!

    • Costin
      January 19, 2013 at 08:54

      Multumesc, asa este. Deja sunt mult mai bine, Aseara am iesit cu niste prieteni si am tras o portie de ras zdravana. Exact ce avean nevoie.

  241. January 18, 2013 at 23:59

    Da Alex, asteptam de la Jurnal o noua postare 😀 si ne mutam comentariile.

  242. Alex
    January 19, 2013 at 09:31

    Buna dimineata🙂 Sper ca sunteti bine cu totii, va doresc un weekend cat mai placut ! Azi sunt eu insumi, sunt bine, normal, am si eu perioadele mele, nu uitati ca se va termina totul intr-o zi🙂 nimic nu este imposibil. Va pup

    • Adi
      January 20, 2013 at 21:17

      Salutare de la mare, departare,🙂
      Dragilor,

      va impartasesc si voua clipe frumoase din viata mea, nu de alta, dar prea ne laudam toti cu stari depresive si anxioase!

      De trei zile, car in continuu mobila, saci cu haine, acvariu… si tot felul de lucruri ce imi fac viata fericita ).
      Ei da, ati ghicit! M-am mutat in casa noua (a se citi apartament)🙂
      Ce-i drept cu doua credite pe urmatorii 30 ani, am reusit sa ne luam un apartament pe gustul nostru (in sensul ca am crescut de la 2 la 3 camere :)))

      Acum, dupa ce am tras la carca si la munca de jos tot weekendul, ma delectez cu: management, arbore decizional, provideri actuali, status ofertare, strategie, beneficii… etc… pentru ca am dead line maine la ora 10 sa predau niste business planuri.

      Va invit (provoc) sa povestiti ceea ce considerati ca a fost frumos in viata voastra!
      Share experience!

      Succese,
      Eu

      • January 20, 2013 at 21:29

        Felicitari! Asteptam sa dai de baut. Propun sa spargem o sampanie de pereti. Ce parere ai?:-D

      • Adi
        January 20, 2013 at 22:15

        🙂
        mai bine nu🙂, de pereti

  243. January 21, 2013 at 05:36

    Felicitari Adi pentru noua achizitie. Sa va platiti ratele la banci sanatosi!!!!!!

  244. Alex
    January 21, 2013 at 08:43

    Buna dimineata ! Astazi este o zi superba la mare, soare cald, ce poate fi mai placut ? va doresc o zi minunata !🙂

    • January 21, 2013 at 09:20

      Adevarul ca este superb azi la mare, au anuntat 14 grade. Abia astept masina sa plec si eu pe teren, sa ies din birou sa ma bucur de soare. Apropo de soare, cica este responsabil pentru cresterea serotoninei si noradrenalinei in sange, acestea din urma fiind responsabile cu starea de bine si relaxare.

      • Adi
        January 24, 2013 at 21:46

        salutare dragilor,
        Sa inteleg ca toti va simtiti bine de nu se mai plange nimeni?
        atunci ne-am atins scopul, in special gazda noastra.
        FACT:
        il adormeam pe baietelul meu cel mare, de numai 2,5 anisori si eram extrem de nervos pentru ca se agita in continuu, se foia pe toate partile, cerea orice numai sa nu doarma.
        La un moment dat, in intuneric ma pocneste un gand: Oare ma voi mai intalni cu astfel de ocazii vreodata??? De ce nu am rabdare cu stefanut? Oare ce-i voi povesti peste 20 de ani?

        Cugetare la care subscriu:
        Un lucru nefacut la timpul lui, ramane nefacut!
        Drept urmare m-am decis sa traiesc viata, nu sa fug de ea ascunzandu-ma in frici.

        Succese,
        Eu

  245. anisia
    January 21, 2013 at 09:06

    Buna dimineata!
    Tocmai cand ma gandeam ca sunt mai bine….hop o criza de fiere… care a adus ca de obicei stari de panica si anxietate.Chiar vroiam sa-mi iau o zi libera dar m-am fortat,m-am imbracat si am ajuns la serviciu.Pot spune ca
    este mai bine,am incercat sa ma gandesc ca este ceva trecator,este fff greu dar a mers.

    Autosugestie si gandire pozitiva.
    O saptamana cu cat mai multe realizari va doresc!

  246. lavazza2610
    January 25, 2013 at 20:33

    Adi,
    Cand ti-am citit comentariul dimineata mi-am adus aminte de un articol pe care l-am citit cu ceva vreme in urma. e scris de unul dintre psihiatrii la care am ajuns in momentele mele nasole..culmea, cam de aceeasi varsta cu mine..si singurul dintre toti care nu mi-a recomandat decat remotiv(pe baza de sunatoare) ..si m-a trimis la psihoterapie..
    http://dulce-mahala.tapirul.net/2012/02/11/ultima-data/

  247. bibilica
    January 28, 2013 at 10:49

    salutare…cum sunteti??

  248. lavazza2610
    January 28, 2013 at 18:42

    “excelent”😦 . in noiembrie va scriam ca aveam stari de anxietate din cauza unui coleg de serviciu, ca nu prea ne intelegeam. am azi aceeasi stare… tot din cauza lui .. a murit ieri dimineata in urma unui accident de masina… fetita in stare critica, sotia..un pic mai bine sa zicem…atmosfera pe masura in toata firma..eu praf, cu gandurile plecate departe, cu aceeasi senzatie ca totul e fara rost, fara logica..

    • Adi
      January 28, 2013 at 21:11

      Liliac
      Oare anxietatea ta este atat de grava in comparatie cu alte tragedii ce se intampla la tot pasul?
      Reanalizeaza-ti sistemul de valori, pune in balanta + si – si dai bataie! Esti o tipa puternica, se vede cu ochiul liber!😉

      Hai succese,

      Eu

  249. anisia
    January 28, 2013 at 20:55

    Eu am trecut de la 2 pastile de coaxil la una pe zi si nu sunt prea bine………asta seara am luat si un extraveral.

    Toata nelinistea mi se pune la stomac plus ameteala si gandurile aiurea,nu mapot bucura de nimic.Ma tot intreb cum reusesc altii?Am intrat pe diferite sit-uri si persoane mult mai grave decat mine si-au revenit…si….culmea…numai cu psihoterapie.Eu inghit si medicamente si pauza……..

    Sa auzim de bine.Noapte buna!

    • Adi
      January 28, 2013 at 21:16

      Anisia,
      e valabila intrebarea si pentru altii
      Cand este ultima data cand ati fost la un duhovnic? sa va curatati sufletul

      Oare ce vrea sa insemne: “Credinta l-a salvat”

      Succese,

      Eu

  250. January 29, 2013 at 09:00

    Adi are dreptate, stiu din exemple clare cand un duhovnic te poate ajuta daca iti dechizi sufletul in fata lui. Bineinteles si duhovnicul sa fie unul cu har. Trebuie sa crezi in faptul ca esti pe drumul cel bun si ai mai facut un pas in directia potrivita.
    Si, Anisia, daca tu mergi la phiholog si vezi ca dupa o perioada de timp nu se produc schimbari majore, sau dupa fiecare sedinta te ridici de pe scaun la fel de deprimata, atunci eu zic sa schimbi psihoterapeutul.
    Fratilor va dau 3 solutii naturiste. Una din ele trebuie sa mearga la fiecare.
    1. Sunatoarea pastile de 250mg, cele mai accesibile. 25 lei
    2. Aswaganda pastile excelente dar putin mai scumpe. 45lei
    3. Rhodiola Rosea, ideale dar si mai scumpe. 100lei
    Eu cu sunatoarea o duc destul de bine. Mai am uneori caderi, dar nu foarte serioase si destul de scurte.
    Numai bine si pentru fiecare cate o minune!🙂

  251. January 29, 2013 at 10:19

    http://www.nlpmania.ro/relaxare-la-minut/#.UQehiR2zffJ

    In cazul in care credeti ca va ajuta sa va relaxati.

  252. Alex
    February 1, 2013 at 10:15

    Buna ziua dragi colegi, eu am o durere de cap groaznica :)) alcoolul isi spune cuvantul, in rest toate bune, se pare ca a iesit putin soarele si vreau sa profit. Bucurati-va de viata😉

  253. bibilica
    February 1, 2013 at 20:06

    sunt ok si eu…se pare ca am intrat pe un drum bun

  254. February 2, 2013 at 09:32

    Bravo voua ca sunteti bine, asta este extraordinar si ma bucur sincer pentru voi. Si eu as fii bine, doar ca aseara mi s-a dezlipit o alunita care s-a tot marit in ultima vreme si asta ma cam speriat, mai ales afland de pe net ce periculoase pot fi unele dintre ele.
    Ma duc luni la un dermatolog sa-mi faca o biopsie…sper sa nu fie canceroasa.
    Va pup pe toti sa sa auzim numai de bine.

    • adi
      February 2, 2013 at 10:30

      Costine
      Baga-ti mintile-n cap.🙂
      Ce naiba…. O alunita…. Da-o-n … Colo

    • February 2, 2013 at 11:41

      De aici vine anxietatea, de la modul nostru catastrofic de gandire si de reactionare. Ne gandim la tot ce este mai rau, din pacate. Stai linistit Costin, totul este bine, si eu sunt plina de alunite pe spate, s-a intamplat sa se mai si dezlipeasca dar nu s-a intamplat nimic. Poti sa mergi pentru linistea ta la medic insa nu pleca de acasa cu ideea ca este canceroasa. Ceea ce gandesti aia atragi, incercati si voi sa fiti optimisti, cultivati buna dispozitia chiar daca nu aveti chef, rezultatele vor aparea, la unii mai repede la altii mai tarziu, insa va asigur ca vor aparea. Schimbati-va!! Un weekend frumos si cat mai multe zambete si ganduri bune sa aveti.

    • February 3, 2013 at 13:46

      Costin,

      Dupa descrierea pe care o faci: o alunita care s-a desprins si care sta sa se rupa, nu pare o alunita, ci un papilom cutanat. Daca e papilom cutanat nu trebuie sa-ti faci absolut nici o grija pentru ca sunt absolut inofensive. Pot fi doar inestetice si sacaitoare…
      Vezi pe net fotografii ale papilomului cutanat sa vezi daca se potriveste. Multe ganduri bune in rest🙂

  255. bibilica
    February 2, 2013 at 12:54

    Costine , e bine ca te duci la dr . Sunt sigura ca va fi ok .
    Ayssam , asa este cu anxietatea. Gandurile noastre care pt altii ar fi amuzante , noi le credem si le dam putere si de acolo incepe tot calvarul.

    • February 2, 2013 at 18:42

      Da, bibilica am sa ma duc luni sau cel tarziu marti si multumesc de incurajare si eu cred ca este ok si nu este de natura maligna. Multumesc de sustinere si promit sa va anunt ce rezultat va iesii la biopsie.

      Un gand bun si o minune pentru tine, pentru tine, pentru orisicine.

  256. anisia
    February 2, 2013 at 19:27

    Buna!
    Am fost la psihiatru si mi-a dat doxepin de 25 mg,una dimineata una seara.Am luat de dimineata dar m-a ametit si o stare de somnolenta……..
    A mai luat cineva asa ceva?

    bibilica…..cum ti-ai revenit? ai mai luat ceva?sau ai fost la psihoterapie?

    Costin….pe tine chiar te linisteste sunatoarea?
    Eu am luat anul trecut Anxin care are sunatoare,ceai verde si passiflora si nu a avut nici un efect tot agitata eram.

  257. liliac.inflorit
    February 3, 2013 at 08:59

    🙂 Costin mi se pare atat de amuzanta faza cu alunita🙂.. Linisteste-te, pe bune..e o alunita !!! Si eu am fost la un pas de infarct vineri seara🙂🙂 :)). Am baut f multa cafea, cola…am avut ceva palpitatii si hop atacul😦. soft…dar am nu m-am linistit pana nu am luat un xanax. Nu ai nimic, stii destul de bine ca trece si faza cu alunita, apoi gasesti altceva si tot asa:) pana la 90 de ani cand vom muri de batrinete😛

  258. bibiilica
    February 3, 2013 at 10:59

    Anisia …n am luat nik, merg la terapie in continuare . Cred ca am inceput sa ma cunosc si sa iau in ras starile. Mi e rau …ok , nu i nik nu se intampla mare lucru. Sper sa raman asa…

    Ce i doxepinul??

    Liliac…pai e bine ca bei cola ???eu n am baut de 2 ani …mi e teama, ma bucur ca esti ok

    Costin ,era o alunita care o aveai de ceva vreme??? sau ai avut o dintodeauana?

    pupp

    • February 3, 2013 at 12:17

      Am avut-o cred dintotdeauna, cert este ca acum cam un an am zgariat-o si de atunci s-a marit, iar acum s-a dezlipit si aproape a cazut.

  259. February 3, 2013 at 12:06

    M-am impacientat din cauza ca o cunostinta de-a mea are(avea) o matusa care a murit de cancer (melanom malign) de piele de la o alunita rupta si netratata. Cica in nici un an a decedat si ca este cea mai rapida forma de cancer. Medicul care i-ar fi spus ca are metastaza a intrebat-o de ce nu si-a facut o biopsie la alunita rupta. Iti dai seama ca saraca femeie cand a aflat ca va murii din cauza unei alunite careia nu i-a dat importanta a avut nevoie de ambulanta ca a intrat in soc.

    Oricum asta este o intamplare trista, dar adevarata, eu nu cred ca a mea este cancerosa deoarece nu are forma si caracteristicile uneia.
    Dar biopsie tot fac.
    Multumesc de sprijin.

  260. liliac.inflorit
    February 3, 2013 at 15:43

    Costin, tot timpul vom avea cunostinte/rude care au murit dintr-o “problema” asemanatoare cu a noastra. Hai sa nu mai facem tot felul de asocieri inutile. Sunt atatia factori diferiti in situatiile astea… E doar o amanarata de alunita care ti-a stricat weekendul asta. Pana weeke-ndul viitor alunita o sa fie “history” … ti-o zice cineva care a avut toate formele de cancer pana acum🙂 Trust me :)!

  261. liliac.inflorit
    February 3, 2013 at 15:51

    Da Bibilica… din pacate beau fff multa cofeina pe zi – cafea, pepsi ..:( . Sunt o anxioasa mai ciudata🙂

    • February 3, 2013 at 18:49

      Iti dau un sfat. Nu mai bea pepsi sau “caca-cola”. Cafea poti bea, dar fara cofeina. Una din cauzele cele mai frecvente de instalare a anxietatii generalizate este consumul exagerat sau pe termen indelungat de cofeina. Eu Coca-cola folosesc doar pntru a curata cauciucurile de la masina dupa ce o spal(pentru cunoscatori).

      Liliac inflorit multumesc de incurajare. dar pana nu vad rezultatul biopsiei nu cred ca ma linistesc de tot. Mentionez ca nu sunt foarte panicat din treaba asta, dar recunosc, ma roade putin.

      Toate bune tuturor

  262. liliac.inflorit
    February 4, 2013 at 18:31

    Costin, aproape ca mi-e si rusine sa spun… Beau cam 2 litri de cola 0 sau pepsi max pe zi + vreo 2 -3 cani de cafea…de dimineata de la 6 …pana noapte la 12 -unu. Si asta de ani de zile… Puneti-ma la zid. Unul din psihiatri ( cel care mi-a zis sa iau Remotiv + psihoterapie) mi-a zis ca nu stie daca e axietate sau intoxicatie😦 … Am redus-o…ptr scurte perioade, dar anxietatea a persistat si de fiecare data am revenit la vechiul obicei…😦

  263. liliac.inflorit
    February 4, 2013 at 18:31

    Costin, aproape ca mi-e si rusine sa spun… Beau cam 2 litri de cola 0 sau pepsi max pe zi + vreo 2 -3 cani de cafea…de dimineata de la 6 …pana noapte la 12 -unu. Si asta de ani de zile… Puneti-ma la zid. Unul din psihiatri ( cel care mi-a zis sa iau Remotiv + psihoterapie) mi-a zis ca nu stie daca e axietate sau intoxicatie😦 … Am redus-o…ptr scurte perioade, dar anxietatea a persistat si de fiecare data am revenit la vechiul obicei…😦

  264. bibilica
    February 4, 2013 at 19:29

    Oauuuuu , 2 litrii…..bine ca poti. Pai cand eram cu anxietatea sus daca mai beam si cola cred ca veneau cu camasa de forta. Liliac nu ti e rau.?

  265. bibilica
    February 4, 2013 at 19:31

    Costine mai bine sa faci biopsia si sa stai linistit .

    • February 4, 2013 at 20:23

      pai, da sa stii ca o voi face.

      Liliac. lasand la o parte pentru putin timp anxietatea…FICAT MAI AI!? Ca la cata coca-cola bei cred ca e verde saracul. O verisoara de-a mea era la fel ca tine, bautoare fruntasa, cu coca-cola si medicul i-a zis ca ca nu crede ca mai are ficat.

  266. February 5, 2013 at 18:03

    Si pentru ca eram dator cu o veste despre alunita cu pricina aflati ca azi am fost, am extirpat-o prin cauterizare si doactorul a spus ca nu este cazul de biopsie. Oricum nu inteleg de ce a fost nevoie de anestezie locala. Cand l-am vazut pe ala ca vine cu acul la mine m-am ingalbenit. Oricum am scapat de ea si trebuie sa o tin, cica, sub observatie ca poate degenera oricand.

    Deci, dragilor toate bune si-o minune.

  267. bibilica
    February 5, 2013 at 18:09

    bravoooo Costine, tare ma bucur

  268. liliac.inflorit
    February 5, 2013 at 19:01

    bravo! si uite inca o data dovada ca mintea construieste scenarii nepotrivite…ne povesteai de melanoame maligne si nici nu a fost nevoie de biopsie. sper sa te fi linistit si sper sa nici nu-ti gasesti alta “buba” pe care sa te focusezi.
    sa zic si eu …am obtinut o marire de salariu🙂..nici nu stiu cum s-a intimplat..a venit asa din senin, am intrat la seful in birou sa discutam niste probleme si mi-a venit asa dintr-o data sa-i spun de nemultumirile mele…nu a comentat nimic..sunt socata de cit de usor si de repede s-a intimplat. muncesc in continuare la fel de mult, acelasi stres…dar alta motivatie..🙂. o mica raza de soare in viata mea plina de nemultumiri🙂

    • February 5, 2013 at 20:45

      Ti-as da un “Like”, dar nu am unde. Bravo tie, uite asa trebuie sa gandeasca o femeie puternica, hotarata si stapana pe propria-i viata.
      Felicitari!!!

      • February 5, 2013 at 20:47

        Eu va dau un big like la toti!🙂

      • Adi
        February 5, 2013 at 20:50

        salutare de la mare,
        costine, ma bucur ca nu esti “pe moarte”.
        vor urma altele stai linistit🙂 ca nu te vindeci :))
        scuza-mi stilul ironic, dar ma vad pe mine cautandu-ma de bube…
        la noi se potriveste expresia “”e atat de liniste in jur incat aud cum ma mananca-n …ochi”
        succese
        Eu

      • February 5, 2013 at 21:37

        Genial ca de obicei, Adi! :-))

  269. bibilica
    February 6, 2013 at 05:33

    Adi , daca iti cauti bube incearca sa gasesti unele care trec cu crema de galbenele.
    Costin , acu lasand gluma la o parte sa sti ca s ff pacatoase alunitele .
    Liliac…bravoooo , la mai mult….hai ca usor usor se rezolva. Te mai duci la terapie???

    Anisia???Ayssam….haideti sa ne spuneti cum sunteti. Pe Jurnal nu l chem ca el ne coordoneaza din umbra…cu toate ca ar trebui sa ne spuna cum e.

    va imbratisez si ne ,,auzim,

  270. February 6, 2013 at 08:08

    Asta este cea mai buna terapie. Faptul ca impartasesti situatii si simptome cu cei ca tine. Cand mai citim si cate o zicala marca “Adi”, deja parca ne simtim putin mai bine. Nu stiu cati dintre voi anxiosilor recunoasteti ca sunteti si putin ipohondri, dar eu cred ca aici este vorba de 2in1. La mine asa functioneaza. Nevasta-mea rade de mine uneori cand ma mai aude zicand ceva de vreo afectiune d’asta rasarita peste noapte. Bine, la final rad si eu cu ea si observ usor, usor ca totul este doar in mintea mea, iar pe masura ce trece timpul ma panichez mai putin din cauze de genul asta.
    Deci, toate bune si-o minine.

    • Adi
      February 7, 2013 at 21:04

      Na belea!
      din flori din iarba verde, astazi, cand tocmai mi-am convins sotia ca dupa doi ani de cresterea copiilor sa renunte la jobul de multinationala, bazandu-se pe antreprenoriat…a aparut un post in multinationala din care cu mandrie fack parte (a se citi verbul in romaneste cu traducere libera in engleza). stimabila irina margareta nistor ar fii tradus fraza intima de genul “”i love you, i want you and i wanna f..ck you”” astfel : te iubesc, te doresc, ia mai du-te dra..cu :)))
      scuze pentru paranteza.dar mi s-a parut cat se poate de funny.
      revin!, se pare ca toate privirile colegilor sunt indreptate catre mine, in sensul ca acest job mi-ar cam fii destinat. “”wow ce oportunitate pentru tine, esti bleg daca nu participi, este sansa ta, daca nu acum atunci cand… si etc””
      va trebui sa particip la un Assessment Center, pentru cei care au trecut prin asa ceva, rog cateva sfaturi.
      Recunosc ca pe mine ma tine in loc angoasa condusului singur :)), nu provocarile noului job la care sper sa aplic daca ma conving.

      ceva sugestii sunt binevenite, indiferent de natura acestora!

      Succese si excese,
      Eu

  271. Alex
    February 8, 2013 at 12:43

    sunt de parere ca ar trebui sa infrunti orice provocare a vietii, nu pe cea a anxietatii, dar din pacate se pune in fata, in cazul nostru ar trebui sa vedem prin ea continuandu-ne drumul. De multe ori ma gandesc ca as fi dispus la orice sa infrunt definitiv aceasta stare, daca as putea sa ma lupt cu ea la propriu, as lupta pana la moarte. Problema este ca in cazul meu se manifesta ciudat, in mare parte a timpului, 70 % sunt ok, 30 % ma incomodeaza (diferite ganduri, ameteli, insatisfactie, o usoara teama, palpitatii poate, dar nimic accentuat, suportabil si enervant, plictisitor chiar la un moment dat incat zic ‘serios ?’) iar acest fel de manifestare asupra mea, nu ma determina atat de tare incat sa lupt impotriva ei, practic ma complac situatiei. Am saptamani in care ma simt ok, si zile in care ma irita :)) dar nu in permanenta, tin sa spun ca nu iau nici un tratament, problema la mine e ca fac excese de oboseala, ma bucur foarte mult de viata si dorm 2-3 ore pe noapte uneori, ma duc la munca si sunt terminat, astea sunt cauzele principale care determina iar starile mele de disconfort. Intr-adevar. Cand zic lupta impotriva anxietatii, ma refer mai mult timp pentru mine (odihna, miscare, o alimentatie sanatoasa, mai multe fapte bune etc)

  272. bibilica
    February 8, 2013 at 12:51

    Alex , crede ma ca la mine e invers proportia si tot am zile cand mi e ok…cred ca m am invatat asa. Eu duc o viata linistita cat de cat , dar tot simt somatizarile so tot ce ai scris mai sus.

  273. February 8, 2013 at 14:00

    Se pare ca Alex este un caz fericit pentru ca proportia este in favoarea starilor de bine si asta fara tratament. Noi ceilalti anxiosi cu tratament cu tot, fie el si naturist in ceea ce ma priveste, stam mult mai slab la capitolul stari de bine. Cu toate astea recunosc faptul ca am unele zile fantastic de linistite.
    Sa fie faptul ca sufera de anxietate de ceva mai mult timp ca noi si din acest motiv sa se fi obisnuit cu asta, nemaiacordandu-i importanta cu timpul si automat totul scazand in intensitate.

  274. Alex
    February 8, 2013 at 19:10

    de aproape 4 ani ? nici nu prea ma gandesc la asta.. nici nu vreau !! nu cred ca exista intensitate, mie imi pare rau ca nu a fost cineva langa mine de la inceut de la primele zile, sa nu ajungi sa te chinui cateva luni de zile ca sa explorezi ce si cum, cu cat esti constient de mai multe mai repede eviti sa te domine mai mult pe viitor, eu unul asa vad lucrurile. Iar aceasta anxietate si-a format prin noi bine-nteles niste tabieturi care consideram noi ca trebuie respectate, altfel vom avea acele stari. inainte cu totii aveam incredere in noi si mergeam pana la capat, pana efectiv cadeam jos la propriu si la figurat, acuma suntem mai restransi in ceea ce facem, suntem mai precauti, incercam sa ne cream confortul de care avem nevoie ca sa fim linistiti. Pana la urma, accept lucrurile asa cum sunt cu ups and downs, nu am de ales, imi bruiaza si mie viata uneori deoarece am si eu planuri si parca mi le da peste spate, dar trebuie sa imi aduc aminte ca e doar un gand si la un moment dat ma voi uita in spate si imi voi da dreptate si ma voi simti bine ca nu am dat inapoi, ca nu aveam de ce, chiar daca mi-a fost mai greu poate decat altul care e ‘normal’. Doresc sa traiesc viata asta in a duce satisfactie, pace, liniste, dragoste celor din jurul meu… nu sunt eu acea persoana buna, dar ajung sa cred ca asta imi va da cea mai mare satisfactie si nu e nevoie sa ma plang la cineva🙂 va doresc multa sanatate si o seara placuta

  275. lavazza2610
    February 9, 2013 at 11:16

    http://www.filmedocumentare.com/proiectul-101010-puterea-gandurilor/ ati vazut asta ? acum ma uit si eu la el..pare interesant. pupici, week-end frumos!

    • February 9, 2013 at 16:41

      Liliac, multumesc frumos pentru link. Un documentar care merita vazut. Inca odata…puterea sta in noi!! Eu am fost la pasul inapoi ( doi pasi inainte, unul inapoi) insa face parte din procesul de vindecare🙂 , mi-am revenit destul de repede iar documentarul mi-a confiramt asta. Am picat din prostie, m-am suparat foarte tare pe o persoana draga mie, m-a ranit rau, m-a dezamagit. Am ales sa ma infurii si de aici am facut pasul inapoi dar mi-a trecut. Un weekend minunat dragilor , bucurati-va de fiecare clipa din viata si iubiti-va mult.

  276. bibilica
    February 10, 2013 at 06:38

    neata….ma bucur ca sunteti ok si hotarati. Alex , si eu am 2 .6 luni dar , ultimele luni am fost cat de cat ok. Cred ca eram si ami ok daca faceam exact ce mi spunea terapeutul ,dar …

    pupp

  277. anisia
    February 13, 2013 at 21:00

    Eu am fost cam stresata in ultimul timp pt o problema ce o aveam de rezolvat,si cand am vazut cat de usor a fost nu mi-a venit a crede ca mi-am facut atatea ganduri.
    Acum, gandesc ca pe viitor trebuie sa las lucrurile sa-si urmeze cursul dar cand se va ivi un alt obstacol iar voi fi la pamant.
    Nu inteleg ce rotita scartaie acolo in creier si trebuie unsa……Cum pot afla?Ma chinui sa descopar si nu reusesc.
    Noapte buna!

  278. Andreea
    February 16, 2013 at 16:40

    Am observat ca multi dintre voi fac terapie pentru a scapa de anxietate…puteti impartasi cu noi ce vi se spune acolo? Ce sfaturi va sunt date? Din pacate, din lipsa banilor, nu imi permit sa merg…

  279. February 18, 2013 at 11:48

    Asta ar fii dupa parerea mea, o idee buna, si nu numai pentru cei care nu au fonduri suficiente dar si pentru cei ce nu cred ca asta este o metoda buna si nu bani aruncati pe fereastra. Asa ca va rog impartasiti si cu noi experienta voastra si in ce masura va ajuta.
    Multumim.

  280. Alex
    March 11, 2013 at 15:31

    @Adi (domnul care ureaza succese), esti rugat sa lasi o adresa de e-mail ! Multumesc🙂

    • Adi
      March 11, 2013 at 20:08

      Salutare dragilor,
      Ce mai faceti?
      Alex, ai email de la mine pe email-ul tau.

      Succcese,

      Eu

  281. Alex
    March 11, 2013 at 21:38

    toate bune si frumoase🙂 Mai putin cu raceala, dar anxietate 0 !
    Adi, ti-am raspuns😉

  282. Raphael
    March 12, 2013 at 15:36

    salut, sper ca ma primiti si pe mine in comunitatea voastra. am citit postarile anterioare si m-am regasit in multe dintre ele. va recomand cartea Lasa grijile, incepe sa traiesti a lui Dale Carnegie.

  283. bibilica
    March 24, 2013 at 05:48

    salutare….sa inteleg ca toata lumea e cu anxietate 0???m as bucura taree mult pentru voi.
    Eu nu pot spune acest lucru despre mine din pacate si parca e si mai si.Am avut o luna de stress maxim, credeam ca clachez. Stressul a fost la nivel emotional, probleme de personale si atunci pe moment le am facut fatza,dar acum sunt ,,praf,,. Din pacate terapeutul meu lipseste din tara vreo 3 luni si asta ma face si mai ,,praf,, pentru ca ajunsesem sa i spun orice imi trecea prin cap , iar ea ma ajuta mereu.

    intrebare intrebatoare…..spuneti mi va rog daca aveti perioade cand cate un gand care pare obsesiv nu va da pace. Pentru ca asa am eu unul de vreo saptamana si m a ,,terminat,,….

    ce sa fac?….va astept si va imbratisez cu drag

  284. Alex
    March 24, 2013 at 11:43

    Cel mai important lucru este sa stii sa depinzi mereu numai de tine, pentru ca nu ai nevoie de absolut nimeni ca sa-ti fie bine, aceste parti emotionale pe care le simti, numai tu ti le poti rezolva, ca accepti niste sfaturi este altceva. Gandul care tie ti se pare obsesiv este faptul ca ai acea teama in tine, inca esti anxioasa, nivelul tau iar a crescut, cand o sa te calmezi o sa vezi ca va disparea. E clar ca esti concentrata pe anxietate. Iti recomand sa astepti un weekend cu soare sa faci putina miscare, sa iesi la plimbare, sa te detasezi. Acest stres de care spui, ar trebui totusi sa-ti distraga atentia de la anxietate, incat sa te enervezi, sa te superi sa bufnesti, sa reactionezi cum ar trebui🙂 La mine in cazul in care este o situatie reala ce ma supara, ma enerveaza, ma face sa nu ma mai gandesc la anxietate, e clar ca nu as putea sa o tin in suparere continuu, ca atunci daca as sta singur cu gandurile mele nu ar fi ok, dar de aceea sunt o groaza de metode pentru a-ti distrage atentie. Nu am spus ca este usor, am si eu momentele mele in care nu imi vine sa ma duc la sala, sunt tras in jos, dar dupa sunt mandru de mine si am o stare de bine, mereu imi demonstrez ca, sa nu fac ceva din cauza ca ma simt anxios si imi provoaca o proasta dispozitie este o prostie si ca in final tot e ok🙂 Sunt cateva lucruri care incerc sa nu le neglijez si ceea ce nu e un lucru rau, de ex odihna🙂 evit cafeaua, energizantele. Fac exceptie cand ies seara undeva in weekend, ma mai ametesc uneori, hehe… In momentul de fata anxietate 0, cu minus chiar😉 si nu stau sa ma analizez ca mai rau fac, incerc sa traiesc prezentul si sa imi fac pe plac, un film, o mancare buna, lenevit putin🙂 Am realizat o chestie ca de-a lungul timpului, unele stari nu au mai existat, si in timp usor usor sunt sigur ca se vor diminua si altele si va fi ceva mic mic🙂 De ex uneori am cate un gand stupid, enervant, care imi creaza o stare de disconfort, ma plang pentru o ora 2 – 3 cand stiu ca a 2a zi sunt ok… deci concluzie – va puteti reveni 95 % sa zicem, dupa parerea mea ! Este suparator atunci cand ai perioade de cateva luni de zile bune, ai impresia ca adios.. si mai ai un mic episod, este deprimant, intr-adevar ! am patit-o😉
    @bibilica – e clar ca nu o sa-ti revi cu una cu doua, dar fa miscare, comunica, socializeaza, stai in confortul de care ai nevoie, mananca ce-ti place, roaga pe cineva sa-ti faca un masaj, vezi un film funny, fa un gest dragut cuiva, ajuta pe cineva, orice crezi ca ti-ar da energie pozitiva ! nu cred ca vrei pesimism, negativism, nu ?:)

  285. Raphael
    March 25, 2013 at 12:17

    @bibilica sfatul meu e sa mergi la un psihiatru bun care sa-ti prescrie un tratament pentru starile tale de anxietate. anxietatea nu va disparea doar gandind pozitiv si cu plimbari in parc. nu te mai chinui singura….

  286. Alex
    March 25, 2013 at 12:48

    @Raphael – ai impresia ca inainte erau tot felul de medicamente, anti depresive, anxiolitice etc ? crezi ca toti s-au folosit de medicatie ? te inseli, eu fac parte din categoria celor care nu s-au folosit de ele, mai mult rau mi-au facut.

  287. Raphael
    March 25, 2013 at 13:10

    @Alex nu stiu ce fel de anxietate ai tu dar la mine se manifesta in felul urmator: tremurat, batai ale inimii, durere de cap puternica, durere in piept, durere de oase, arsuri la stomac si inca multe altele printre care si ganduri ca am ceva grav desi am facut toate analizele posibile – neurologie, ct cranian, glande endocrine, ecografie la inima, test de efort. holter ekg 24 ore, endoscopie… absolut toate analizele posibile si am primit diagnosticul de sindrom anxios de la absolut toti doctorii. as vrea sa-mi spui cum poti gandi pozitiv si te poti plimba in parc linistit sau macar sa stai intins in pat cu toate aceste simptome? intelegi unde bat? ca sa scapi de anxietate ai nevoie de medicamente in primul rand (ca sa scapi de aceste simptome) si apoi ai nevoie de psihoterapie si de plimbari in natura

  288. bibilica
    March 25, 2013 at 13:16

    Alex….daca ti spun ca fac cam ce mi-ai scris tu mai sus. Am o viata sociala foarte bogata in evenimente ,ca am amice cu care vorbesc , povestesc ,ca ….dar eu simt ca s a,,paralele,, cu totul ,sunt parca prezenta numai fizic plus toateee somatizarile posibile si imposibile.

    Raphael ,ca sa ajungi sa dai de un dr bun care sa te ajute si sa stie si cum poate sa te ajute sa renunti la pastile, sa nu fi dependent (apropo mi e frica de pastile…)trebuie ori sa ai mare noroc ori chiar sa mergi la unul fff bun ,cu recomandari.

  289. Raphael
    March 25, 2013 at 13:42

    @bibilica, stii ca frica de pastile face parte tot din anxietate? vad ca esti prezenta in comentariile acestui blog inca de la inceputul lui si tot nu ai scapat de anxietate. sfatul meu este sa mergi la un psihiatru bun care sa te ajute pentru ca pe langa anxietate ai si depresie vorbesc din propria-mi experienta pentru ca asa ceva am si eu🙂 mie mi-a prescris coaxil timp de o luna (poti cauta pe google despre el) care nu da dependenta si lexotan, la nevoie, o jumatate de pastila pe zi. de aproape doua saptamani am luat si iau coaxil de 3 ori pe zi, iar lexotan am luat doar de vreo 3 ori in doua saptamani, adica o pastila si jumatate. momentan am scapat de gandurile negre (de ce mi se intampla mie toate astea, ca am nu stiu ce boala grava etc….) si totodata am scapat de toate acele simptome (mai revin din cand in cand). acum, cu mintea linistita si fara acele simptome, ma pot plimba in parc linistit si sa ma bucur de viata. ceea ce vreau sa subliniez este ca anxietatea nu dispare fara medicamentatie si fara psihoterapie. tu alegi, te lupti in continuare cu morile de vant sau iti iei anxietatea in piept si mergi la un specialist care sa te ajute.

    • Adi
      March 25, 2013 at 20:59

      Salutare de la mare,
      Raphael…. da-mi voie sa-ti confirm cele spuse de Alex.
      Exista viata si fara medicamentatie. Medicamentatia trateaza simptomul si nu cauza….
      Bibilica… fruntea sus… ce naiba…🙂
      Succese,

      Eu

  290. March 26, 2013 at 05:31

    Buna dimineata,

    Se pare ca sunt singurul care o trimite pe bibilica la un medic specialist pentru a nu se mai chinui cu anxietatea. La urma urmei, este alegerea fiecaruia ce face cu viata lui.

    @Adi – Ai dreptate si nu te contrazic. Chiar vin sin completez. A spune ca exista viata fara medicamente e similar cu a spune ca luna se invarte in jurul pamantului. Asta stie si un copil de 5 ani. Dar ce ne facem atunci cand luna este deviata de la traiectoria-i vesnica de un asteroid? Nu crezi ca ar trebui niste explozii nucleare pentru a fi repusa la locul ei? Scuza-mi comparatia SF, dar sper ca ai sa intelegi unde bat.

    De anxietate putem scapa DOAR si NUMAI prin medicamentatie si psihoterapie. Degeaba mergi la psihoterapie cand tu tremuri pe scaun si iti sare inima din piept. Degeaba iei medicamente care te linistesc daca nu mergi la psihoterapie sa iti schimbi gandirea si modul de viata.

    In concluzie, consider ca asa cum fiecare om este diferit, asa si anxietatea este diferita de la om la om. Daca eu pot rezista fara medicamente, asta nu inseamna ca si cel de langa mine poate. De aceea consider ca trebuie mers la un specialist care stie cel mai bine ce este de facut.

  291. Alex
    March 26, 2013 at 07:21

    Sunt de acord ca medicamentele fac ‘minuni’, asa cum mi-a spus dr. psih. la care am fost eu initial. De ce sa te chinui, sa aprofundezi starea cand poti evita si poti sa-ti revi mai repede ? La mine de ex., tratamentul nu a functionat, asa ca am renuntat de capul meu, usor nu mi-a fost. Simptomele au fost urmatoarele: tremurat, ameteli, palpitatii, teama continua, ganduri negative, depresie severa. Totusi am reusit sa fiu motivat, sa imi doresc sa fiu bine, sa fiu fericit prin cineva, asta m-a facut iar sa zambesc si sa uit in mare de anxietate, observand asta, am vazut ca tine numai de mine, dupa felul in care gandesc, daca stateam inchis si analizam simptomele, asteptand sa treaca sau cautand un raspuns, as fi asteptat mult si bine, totul in zadar😉 Dupa 4 ani de zile pot spune ca am ceva experienta. In afara de primele luni de tratament, am luat de vreo 4-5 ori xanax in 3 ani si ceva😉 Asta mai mult ca masura de precautie, nu ca as fi facut vreo criza. In concluzie, tot ce am vrut sa fac am facut, chiar daca mi-a fost mai greu si m-am bucurat sa zicem mai putin. In timp iti poti dovedi increderea pe care o ai fata de tine, faptul ca meriti sa traiesti si iti doresti foarte mult asta. Tine de caracterul fiecaruia, fiecare din nou are drumul lui, functioneaza intr-un fel, important este ca il are😉
    @ Adi – poate raspunzi si tu la e-mail, astept. Multumesc

  292. bibilica
    March 27, 2013 at 06:42

    Alex crede ma ca fac ce mi ai scris…viata mea sociala nu s a schimbat cu nimic de cand am intrat in TAG, dar o fac mecanic ,iar daca totusi ma relaxez ,dintr o data ma pocneste de ma lasa fara putere. Cum zici tu ca te ai simtit cand ai lasat tratamnetul asa sunt eu non stop…cam 70% din zi,asa ca….si normal ca starea psihica nu i taman ok ,daca traiesti numai asa…..,dar inca nu disper si incerc sa trec peste

    Raphael ,sunt de acord cu tine cu tratamentul , dar sa sti ca dr meu care are dubla specializare a zis ca nu i nevoie, ca trebuie sa lupt sa ies din starea asta.

  293. Alex
    March 27, 2013 at 07:36

    iti vei reveni, cu siguranta ! eu daca sunt odihnit, ar trebui toata ziua sa fiu ok, desi ma simt uneori ametit cand sunt plictisit, dar nu bag de seama, palpitatii nu am. Gandurile pot aparea din lipsa de activitate, altceva nimic. Daca sunt liber, nu merg la munca ar trebui sa fiu foarte ok🙂 fac ce vreau eu, imi gasesc de lucru.

    • bibilica
      March 27, 2013 at 07:39

      Alex…..sti ca mi e frica fac schizo ,ca fac o psihoza,ca ce o sa se aleaga de mine ,de copiii mei…

  294. Alex
    March 27, 2013 at 08:59

    bibilica, o sa ajungi la 70-80 de ani si o sa te gandesti ca in tot acest timp a fost o simpla iluzie ! ca nu ai patit nimic, pur si simplu a fost anxietatea care te-a facut sa gandesti negativ. O sa-ti para rau de lucrurile pe care nu le-ai facut si nu te-ai bucurat de ele, din cauza ca ai crezut ca ai ceva. Trebuie sa reusesti sa ai incredere in tine, sa treci peste si sa realizezi faptul ca nu esti decat in stare de soc inca, speriata de acele simptome, analizand fiecare detaliu al tau, cum respiri, ce te inteapa, palpitatiile etc.

  295. bibilica
    March 28, 2013 at 07:05

    Alex ,sper sa ajung cat mai repede sa ,,scap,, dar din pacate nu. De 1 sapatmana sunt la fel ca acum 2 ani cand a debutat. Sunt constienta ca trebuie sa fac ceva.Am un jurnal in care imi scriu toate problemele, prietene cu care vb si care ma inteleg ,fac respiratie ca sa ma linistesc., dar din pacate nu merge. Azi noapte am avut insomnie ,dimineata m am trezit cu o durere de cap si bineinteles cu ,,valul,, pe fatza si cap. Dr mea nu este in tara, cea cu care faceam terapie si care m a ajutat mult. Nu mi vine sa merg la alt dr. Totusi stiu ca ar tb sa iau un tratamnet ca sa ies din starea . Probabil ca frica asta de pastile tot de la anxietate vine. TAG-UL este de 3 ori mai puternica decat o anxietate sau o stare depresiva. Din pacate de o perioada imi afecteaza tot (viata sociala, munca, viata intima) cu toate ca nu las ff tare sa se vada.

    Costin , stiu ca tu ai luat tratament……povesteste mi , te rog daca ti a fost ok…

    va imbratisez cu mare drag

    • March 28, 2013 at 14:34

      Buna, Bibilica. Da, am luat tratament de doua ori in 2 etape diferite. Am luat Zoloft in cantitate minima. La mine si-a facut efectul imediat si a durat cat am facut tratamentul + cateva luni dupa. Dar cat am luat pastilele eram absolut normal. Nimic din somatizari, nimic din stari anxioase, nimic din depresie nu am simtit. Eram cel mai vioi si mai fericit om in momentul ala. Perioadele au fost prima oara 1 an intreg si apoi un an si 1/2. Precizez ca eu ma lupt cu probleme de anxietate si depresie de aprox. 6 ani. Revin si spun ca medicamentele de genul asta inlatura doar efectul nu si cauza. Cata vreme le iei esti absolut normal, dar cam le-ai oprit sansele sunt foarte mari sa revina starile, Si revin in forta. Eu recomand medicamentele doar celor care sunt in stare de anxietate dintr-un motiv anume: deces, divort, job…etc. Ele te ajuta pana treci hopul, apoi cand cauza a trecut si tu revii la viata ta normala si fericita …gata nu le mai iei. Te ajuta sa treci hopul si atat.
      Daca faci psihoterapie si iei si pastile te ajuta sa intelegi mai bine prin ce treci si sa identifici lucid, cum sa scapi de problema impreuna cu psihoterapeutul. Dar daca le iei ca mine fara terapie cauza ramane si “intri bou si iesi vaca”!!! Citez un bun prieten.
      Deci hotararaea este doar a voastra…eu asta am patit.
      Acum, de cam 6 luni am renuntat la Zoloft si am trecut pe naturiste, Sunt relativ bine…am suisuri si coborasuri la fel ca voi toti. Poate mai multe suisuri, dar si cand ma pocneste!?!
      Eu doresc tuturor sa aiba puterea sa treaca singuri fara pastile peste asta, si asa cum spunea si Alex- puterea este in noi si doar noi putem face ceva sa o rezolvam.

  296. Alex
    March 28, 2013 at 07:24

    inteleg ce spui, e frustrant, vrei sa respiri la un moment dat, e urat ca nu ai parte macar de o pauza, sa iei o gura mare de aer si sa te poti pregati de o urmatoare lupta. Stiu ce spui ca am avut si eu perioade asa mai lungi. In cazul in care nu poti singura, ia un xanax, un rivotril, un anxiolitic ceva, respira putin, profita de acel timp de relaxare. NU sunt in masura sa-ti recomand, sa dau sfaturi in ceea ce priveste medicamentatia. Speranta moare ultima, asa ca… mergi inainte. Eu imi spuneam ceva inainte ‘ toate au un sfarsit pana la urma, nu o sa tina o vesnicie, se va termina… intr-un mod bun sau rau, se va terminat ‘. Ajungand sa accepti, iti vei mai reveni. Stii cum e vorba aia ? ti se uraste cu binele, asa si cu anxietatea, te vei satura singura de ea si vei spune ‘ ajunge ‘. Crede-ma pe cuvant ! o zi buna sa ai

    • bibilica
      March 28, 2013 at 07:34

      Alex , cand vad oameni asa ca tine care au razbit singuri, tare rau imi pare ca nu sunt in tabara ta, pt ca dupa 2 ,6 luni in care am crezut ca POT sa trec prin ele, ca s puternica acum sunt JOS si nu stiu in ce directie sa o iau

  297. Alex
    March 28, 2013 at 10:25

    Cheer up !🙂 smile, you can do it ! believe me. Nu esti prima si nici ultima pers, inca mai ai de tras, experienta isi va spune cuvantul ! Totusi, incearca niste medicamente, trust me ! Mergi la un psih.

  298. anisia
    March 28, 2013 at 20:36

    Buna,Bibilica.
    Eu am fost la psihiatru si mi-a dat coaxil…..fara prea mari efecte,de fapt este cel mai usor antidepresiv.Acum iau doxepin si pt ca eu vroiam sa simt efectul imediat(dupa 10 ani de anxietate iti dai seama ca o pastila nu face minuni) mergeam la medic si ma plangeam ca mi-e frica sa nu devin dependenta si atunci ea mi-a spus ca daca eu gandesc in felul acesta tratamentul nu ma ajuta.
    Si atunci am zis…ori la bal ori la spital….am incercat sa nu mai bag in seama toate reactiile,am anumite autosugestii pe care mi le repet seara la culcare si dimineata imediat ce ma trezesc.Cand simt ca ma cuprinde nelinistea si imi imaginez tot ce este mai rau vorbesc cu mine insami(in gand desigur)
    si-mi spun ca totul este in mintea mea,ca de fapt realitatea este alta si intr-adevar rezolvarea este una pozitiva….si uite asa am mai prins curaj.
    O alta metoda pe care eu am experimentat-o si da rezultate este cea cu oglinda: dimineata,in fata oglinzii,privind drept in ochi,cu voce tare sau soptita(depinde cine mai este pe acasa) iti formulezi o autosugestie pe care o repeti de cateva ori.
    Se spune ca oglinda reflecta perfect ceea ce simtim in legatura cu noi insine.Chestia asta am citit-o in mai multe carti.Poti incerca si in timpul zilei dar in primul rand dimineata.
    Eu mai iau capsule de sunatoare la nevoie si se vede efectul lor.
    Incearca sa nu mai privesti medicamentele ca pe ceva rau pt ca ele te ajuta totusi…….acum
    depinde de persoana……unele rezolva cu psihoterapie…alte cu homeopate….alte cu antidepresive…..dar in toate cazurile conteaza GANDIREA POZITIVA
    Noapte buna!

  299. Raphael
    March 29, 2013 at 06:39

    De acord cu anisia… si eu iau coaxil. Se vad rezultatele dupa 2 saptamani. Am scapat de ganduri si toate cele… doar cu durerea de cap e mai greu sa treaca, dar in timp va trece🙂

  300. bibilica
    March 29, 2013 at 08:03

    buna.

    cred ca la mine fiind anxietatea foarte mare, de asta am si teama fatza de pastile ,dar din pacate sunt intr o ,,plutire,,totala cu toate ca fac marii eforturi sa mi rezolv treburile.Dr mea revine abia peste 1 luna si sincer n as mai vrea sa incerc la altcineva. Din pacate parca s ca la inceput acum si asta nu i bine. La mine s somatizarile care ma supara cel mai tare si alterneaza f des. Am in casa niste anxar si cred ca o sa iau o jumatate sa vada daca ma ajuta cu ceva.

    Costine, ai scris ca dupa ce ai terminat tratamentul, starile au revenit …tot la aceasi intensitate? in timp ce luai tratamentul aveai restrictii?ai observat ca ti a daunat in alta parte?

    Alex ..daca tu m ai trimis la dr ,inseamna ca ai auzit strigatul meu de ajutor, Vreau sa fiu prezenta trup si suflet in viata familiei mele si nu sa simulez acest lucru iar pe dinauntru sa urlu.

    Anisia te simti ok de la tratament?? faci si terapie?

    va imbrastisez cu mare drag

    • March 29, 2013 at 08:42

      Bibilica, eu am luat tratament si nu pot sa spun ca am devenit dependenta. Tratamentul a durat 8 luni, timp in care am fost bine, `Starea de bine a disparut , dupa vreo trei luni, cand a murit bunica. Au revenit atacurile de panica si toate simptomele posibile si imposibile. Psihiatrul, mi-a spus ca fara terapie nu voi scapa niciodata de anxietate. Am aproape un an de cand fac terapie. La inceput a fost foarte greu sa lupt singura , fara ajutorul medicamentelor, faceam atac de panica si nu luam nici o pastila sa ma linistesc. In timp, cu rabdare am trecut peste. La ora actuala, chiar daca cateodata mai am somatizari, trec foarte usor peste. Sincer, nu cred sau nu mai cred in medicamente. Am inteles ca stai in Bucuresti, ai o gramada de posibilitati, incearca un Bowen, incearca un EFT, incearca acupunctura, remediile florale Bach, etc. Lupta cu tine sa iesi din starea asta. Chiar daca imi era rau, ieseam afara, poate nu ma simteam mai bine insa am continuat , am iesit zilnic, faceam plimbari incercand sa ma bucur de plimbare desi nu simteam nici o bucurie insa intr-un final, totul a ajutat.Numai tu poti sa te ajuti, tu trebuie sa gasesti o cale de a iesi din situatia asta. Daca doctorul tau ti-a spus ca nu ai nevoie de medicatie, cred ca stie mai bine decat oricine altcineva ca iti vei reveni si fara. Cu medicamentele prescrise de psihiatru, nu vei mai avea nici o somatizare si atunci nu vei schimba nimic din felul tau de a fi si de a gandi si vei avea surpriza ca dupa tratament sa ajungi tot acolo de unde ai plecat.
      O zi minunata va doresc🙂 .

  301. bibilica
    March 29, 2013 at 12:21

    Ayassam , dupa ce ai terminat tratamentul cum au revenit simptomele?? la o scara de la 1 la 10 pe cat te situezi??

    Crede-ma ca e f greu sa stai intr o anxietate non stop si sa nu o simti numai cand dormi. La mine remediile bach nu au dat roade, homeopatele au mers dar nu le am mai luat(zac in dulap)..EFT nu am facut. Eu am mare incredere in terapeutul meu ,numai ca in ultima perioada(2 luni si mai astept 1 luna) este plecat .Acum am avut o perioada ff stresanta si din pacate ma asteptam sa pic ,dar…nu asa.

    • March 29, 2013 at 19:34

      revenirea starilor dupa ce am incetat tratamentul a survenit la cateva luni de la oprirea medicatiei. si starile au revenit cam de 8-9 pe o scara de la 1 la 10. anxietatea a revenit si nu prea… cea care imi mai da batai de cap este depresia care uneori mai loveste nemilos si trebuie sa fac ceva sa scap de ea. plimbari in aer liber, aromaterapie( cu uleiuri esentiale).

      cat timp am luat tratamentul cu Zoloft nu aveam nici un fel de restrictie in afara de alcool care nu este indicat in cantitati mari. din ce am citit pe net femeile nu trebuie sa ramana insarcinate sau sa faca acest tratament cu Zoloft in timpul sarcinii pentru ca sunt sanse mari ca bebelusul sa sa nasca cu malformatii. este un scandal acum in state pe tema asta, pentru ca nu se specifica ]asta pe prospect. de altfel oricine stie ca nu se fac tratamente de nici un fel inclusiv cu antibiotice pe perioada sarcinii. reactii adverse repet, 0.

    • March 30, 2013 at 07:32

      Bibilica, simptomele au revenit la fel ca si inainte de tratament.
      Anisia, EFT inseamna tehnica eliberarii emotionale , pe unii ii ajuta. Ceea ce ma ajuta pe mine nu inseamna ca se potriveste si celorlalti insa trebuie incercat orice, imposibil sa nu ajute nimic. De la masaj sau aromaterapie ( eu am incercat cu lavanda ) de la Bowen, acupunctura sau EFT, medicatie alopata sau homeopata trebuie sa existe o iesire din starea asta. Toate somatizarile sunt reale nu sunt doar in minte, mintea percepe un pericol iar corpul se pregateste de “lupta” si de aici toate somatizarile. Am trecut prin toate, am avut si altele pe care inca nu le-am vazut scrise pe nici un site si nu cred ca are rost sa le spun fiindca nu ajuta pe nimeni. Gandirea pozitiva ajuta! Bucura-te sau cel putin incearca sa te bucuri de prietenii tai si de aerul curat de la munte. Pas cu pas, chiar daca sunt micuti, te vor ajuta sa iesi din starea asta, ai incredere in tine fiindca daca altii au putut ( si ma numar printre ei) si tu vei putea.

  302. Alex
    March 29, 2013 at 17:56

    http://www.youtube.com/watch?v=VpxBTgbeMsw – recomand cu caldura !!🙂 sper ca sunteti ok. Sunt de acord cu Ayassam, cam asa am actionat si eu, as face orice m-ar face sa ma simt bine. Nu imi poate spune nimeni, daca esti anxios un masaj bun, o atmosfera placuta poate dauna, sa provoace o stare mai rea, IMPOSIBIL. Trebuie ceva timp la dispozitie pentru a face diferite lucruri, care obisnuiati sa le faceti inainte si sa va placa, unele lucruri nu se schimba niciodata la o persoana, asta e clar. Farmecul ? never😉

  303. anisia
    March 29, 2013 at 21:10

    Bibilica……ai spus ca homeopatele au mers dar ne le-ai mai luat.Pe un site cineva spunea ca a luat 3 ani si jumatate homeopate,timp in care a mai avut caderi dar a mers inainte cu ele,a avut incredere in tratament si si-a revenit.Tratamentul il iei ca sa te faci sanatos nu pt ca esti bolnav,asa mi-a spus medicul psihiatru ca trebuie sa gandim.
    La Masloc,langa Timisoara este un medic foarte bun,care,dupa ce te consulta iti da tratamentul homeopat de la el si ajunge pt 3 luni.

    La psiholog am fost vreo 6 sedinte dar nu am simtit absolut nimic in afara de o usurare a bugetului.La al doilea am fost o data si mi-a placut discutia dar din motive financiare nu am mai continuat. Incerc sa citesc carti si sa aplic ceea ce scrie. Incearca sa nu te mai studiezi cand apar simptomele,gandeste-te la altceva. Stiu ca este ff greu dar din experienta iti spun ca vei reusi.
    Cand vin somatizarile incearca sa-ti spui ca ele sunt doar in mintea ta,ca tu de fapt esti sanatoasa. Acum cativa ani am facut si reflexo terapie si mi-a ajutat.

    ce inseamna EFT?
    Noapte buna!

  304. bibilica
    March 30, 2013 at 06:59

    Anisia n am mai luat homeoptwle din negkijenra sau probabil ca mintea mea nu accepta nici macar de astea. Cum m gandesc la pastile ma ia o teama inexplicabila. Zic ca poate fara nu s poate,dar ma ia cu groaza si mi fac proceese de costiinta si asta ma termina. Clar ca ceva acolo la bibilica e atins. Si daca se agraveaza???? Sunt intr un cerc vicios si nu stiu cum sa ies. Acum zic intr un fel peste 1 ora altfel. Acum sunt intr o gasca la munte si nu am simrit nicio placere , bucurie….stau cu mintea prinsa ,,si daca, ce o sa fie, daca……..

  305. Alex
    March 30, 2013 at 11:38

    ia ceva mai puternic, care elimina anxietatea, vezi cum e sa respiri, calmeaza-te… ! trebuie, nu te mai victimiza, si nu te mai agata de tot ce zboara. Eu primele luni nici nu am vrut sa ma documentez, sa stiu ce si cum, am zis ca o sa treaca, o sa imi fie bine, m-am agatat de iluzii, sperante false, care m-au facut sa imi fie bine. Nu m-am adancit in necunoscut, pentru ca nu are rost.

  306. anisia
    March 31, 2013 at 19:21

    Bibilica……homeopatele nu au nici o reactie adversa,asa ca nu-ti mai fie frica.Incearca si mergi la aerobic sau la alergat in parc.
    Eu am multe cunostinte care au rezolvat diferite probleme cu homeopatele dar iti trebuie rabdare si sa crezi in ele.De multe ori am stat si m-am gandit ca poate era mai bine sa fi incercat si eu cu homeopatia,dar acum asta este, mergem mai departe.

  307. bibilica
    April 1, 2013 at 12:13

    Alex , am luat sambata seara un calmepam si am simtit efectul si asta pentru ca vineri seara eram ,,pierduta,, . Am mai avut zile ca astea si nimeni nu si a dat seama , dar vineri toata lumea ma intreba ce am ,ca nu s in apele mele.Nu stiu de ce ,dar acum simt cel mai acut starea asta. Sentimentul ca s ,,pierduta, pe alta planeta…ma termina,,. Nu stiu daca intelegeti sau ati trait din astea ca sa va dati seama cam cum stau lucrurile.

  308. bibilica
    April 2, 2013 at 18:53

    Alex ,sambata am luat un calmepam si s a cunoscut…asta dupa ce cu o seara inainte ma intrebau amicii ce am de s a asa necajita , abatuta(e cam prima data cand se ,,vede,, din afara. Nu stiu ce sa mai zic…parca a mai trecut un pic, dar tot ma tzacane acolo cev a stari si ganduri si asta nu mi place.Mi e dor de zilele in care simteam bucurie, placere si mi faceam planuri. Simt goliciune pe interior si mor de ciuda.

  309. Alex
    April 3, 2013 at 06:33

    ai nevoie de tratament, nu cred ca e cazul unui tratament foarte puternic. La modul cadimineata cand te trezesti sa iti iei doza de care ai nevoie, iei micul dejun, incearca sa mananci cat mai natural, salate, produse/alimente ce nu te agita, fa-ti de lucru, incepe-ti ziua din plin, sper sa prinzi zile in care te trezesti cu soare in camera, sa poti zambi. La pranz, fa o plimbare, dupa-amiaza incearca sa te odihnesti, seara inainte de culcare iar sa-ti iei tratamentul, uita-te la un film, ceva ce te fascineaza, o comedie, un sci-fi🙂 Faptul ca iti este ciuda, crede-ma ca e un semn bun, drept dovada vei avea puterea necesara sa iti intri iar in ritmul normal. Iti promit ca vei avea de multe ori stari de euforie si respiro fara sa mai iei ceva, te vei obisnui. Si eu am niste stari nasoale pana acomodez cu ceva nou, pana sa ajung undeva sau mai stiu eu ce, dar imi revin, pentru ca trebuie !🙂 Merg inainte, ce pot sa fac ? E ok sa gandesti cand esti odihnit, cu mintea limpede, NU cand esti anxios, nu atunci ! M-am obisnuit cu ideea de a ma gandi zilnic, ma accept asa cum sunt, este lucru care iti da pace.

  310. April 3, 2013 at 07:42

    Inca o data sunt total de acord cu Alex, fata de care imi cer scuze inca o data ca nu am avut timp nici weekend-ul asta, sa ma intalnesc cu el sa ne cunoastem face-to-face. Promit ca odata ce scap de programul asta enervant de la birou o facem.
    Voiam sa va intreb,pe toti, daca ati auzit de 5-htp? Am citit despre acest compus care se sintetizeaza natural dintr-o planta numita Grifonia simplicifolia, si este responsabil cu reglarea in mod direct,adica direct la sursa, a anxietatii si depresiei de cele mai diverse forme. V-as ruga sa va informati si voi,sa intrebati pe cine stiti din domeniul medical daca este o alternativa buna pentru cei care iau antidepresive sau anxiolitice,pentru ca eu am citit ca este chiar mai bun decat ele si mai este si natural. Eventual reactii adverse, daca exista, sau alte lucruri importante ce trebuiesc stiute.

  311. bibilica
    April 3, 2013 at 12:48

    Alex ,mda …cred si eu ca e timpul pentru ca se pare ca si sa stai asa mmult intr o stare anxioasa dauneaza(exempluȘ de 2 zile imi simt gura amortita si mi tremura cand si cand buzele). Problema e alta ca dr mea este plecata inca 1 luna …..

    Costin am auzit de acest 5-htp , dar pe cineva care a luat nu stiu.

  312. bibilica
    May 1, 2013 at 05:26

    salutare …sa inteleg ca sunteti ok??? va doresc sarbatori cu liniste si bucurii in suflet.

    ce faceti voi??

    de cand n am mai scris starea mea nu s a imbunatatit iar diminetile si serile sunt un cosmar. Daca starae fizica m a mai lasat , acu s cu ,,gandurile,, invadata si asta a sperie cel mai tare. Parca asa avea asa un ,, val ,, pe ochi. …Am mers la dr si dna a spus ca tb sa iau si ceva pastilute pt ca este o stare prea chinuitoare . Sa vedem daca isi vor face si efectul. Acum stresul e mai mare(iau pastile inseamna ca s bolnava rau , ca o sa ajung pe la nebuni. ca mai dureaza nitel nitel si gata psihoza…..).Hmmm…is grav. V am scris voua pt ca nu prea am cui spune ce i in capul meu…nu dati cu rosii

    va imbratisez cu mareeeee draggg

    • May 1, 2013 at 11:17

      Buna, nici eu nu sunt bine dar am aflat lucruri noi pe care vreau sa le impartasesc. In ultima vreme anxietatea mi-a dat batai multe de cap, adica mi-au aparut in ultima luna simptome noi ca durere de oase, senzatie de arsura la spate si pe picioare, dureri abdominale si o stare de oboseala inexplicabila desi azi e a 10 a zi de cand iau calciu + vitamina d si e. E a doua zi de cand iau Celebrex prescris de doctora de familie care se pare ca nu isi face efectul. Tot cautand pe net explicatie la simptomele acestea am dat peste borrelioza (se pare ca infectia asta este produsa de muscatura de capusa dar poate fi luata si prin contact sexual sau prin muscatura de tantari de la cei din jurul nostru si produce toate simptomele anxietatii si multe altele printre care si SM, artroza…). Asa ca m-am decis sa merg la spitalul Fundeni sa imi fac testul ELISA (se pare ca e in jur de 100 lei) pentru a afla daca am sau nu aceasta infectie desi nu tin minte sa ma fi muscat vreodata vreo capusa.

      Mai mult, mi-am facut o lista cu toate simptomele pe care anxietatea mi le da:

      – Durere de cap (senzație de cap prins într-o menghină), cefalee
      – Ușor tremur al corpului
      – Țiuit în urechi + urechi infundate (hipoacuzie ușoară)
      – Oboseală puternică + senzație de agitație ușoară
      – Maxilar încleștat + nod si discomfort în gât (ușoară dificultate la înghițire)
      – Tahicardie ușoară (destul de rar)
      – Usturime limbă (pată albă pe limbă)
      – Insomnie (dorm în reprize de la 23până la 5 dimineața)
      – Senzație de usturime ochi și ochi obosiți
      – Miodezopsii (musculițe zburătoare, virgulițe, bastonașe, liniuțe, etc.) pe vedere
      – Luminițe strălucitoare în câmp visual (când privesc cerul)
      – Durere în zona cervicală
      – Durere de spate + stare de slăbiciune și oboseală
      – Dureri abdominale și de șezut
      – Dureri si usturimi șezut și coccis (noadă) + usturimi/furnicaturi spate + bazin
      – Înțepaturi și dureri de picioare (în special la genunchi) + urzicături in talpa piciorului
      – Înțepături (pișcături, urzicături, fulgere electice) în corp + picioare + mâini (senzație de arsură palme)

      Iar aici sunt simptomele borreliozei:

      Simptome ale bolii Lyme: pată / pete care se muta pe corp (ECM – eritemul cronic migrator – îmbolnăvire relativ recentă – Lyme stadiul 1) transpiraţii puternice febră dureri musculare (ca în timpul unei gripe) dureri de cap (idem) pată roşie la locul muşcăturii de căpuşă stare slăbiciune, oboseală marcată tulburări de somn tulburări de vedere (privire înceţoşată, dublă etc.) dureri articulare (Lyme stadiu 2 – boala este deja cronică / vechime de minim 5-6 luni de la debut) dureri în tendoane, călcâiul lui Ahile etc. dureri şi/sau usturimi în muşchi tulburări cardiace şi neurologice (stadiul 3) amorţeli ale membrelor, capului etc. înţepături (ca acele de cactus) furnicături (ca şi cum s-ar mişca pe/sub piele nişte furnici) urzicături (ca şi cum ai fi fost urzicat) tulburări de înghiţire tulburări de urinare (frecvent, senzaţia imperioasă de a urina) ameţeli dureri de cap senzaţia de “nisip în ochi” sau “urzicaturi în ochi” etc. paralizii ale feţei (Bell) sau ale membrelor tulburări psihiatrice: depresie, anxietate, atacuri de panică, obsesii, fobii, tulburări obsesiv compulsive sau emoţionale (care mimează bipolaritatea/depresia maniacală) etc.

      Concluzia? Comparand simptomele mele si cele produse de borrelioza am ajuns la concluzia ca e posibil sa am aceasta infectie. Poate ca nu e asa pentru ca nu tin minte sa fi fost muscat de vreo capusa (cca.30% din bolnavii de Lyme isii amintesc ca au fost muscati!) si ca toate aceste simptome ale mele sunt produse de mintea mea, dar sa fim seriosi si sa gandim logic: oare e posibil ca mintea mea sa le produca chiar pe toate si eu sa fiu anxios si depresiv si hiphondru si mai stiu eu ce sau e posibil sa fie o infectie in corp care sa produca toate aceste simptome?

      In concluzie, nu vreau sa sperii pe nimeni pentru ca stiu pe pielea mea cum e sa fii anxios.
      Vreau doar sa deschid mintea cuiva care are toate aceste simptome si poate ca are infectia iar el nu se trateaza corespunzator. Pentru ca infectia se trateaza cu antibiotice si odata distrusa toate simptomele anxietatii si nu numai dispar.

  313. bibilica
    May 1, 2013 at 11:23

    la mine nu se pune problema …pt ca la mine anxietatea a venit intr o noapte dupa ce c 1 zi inainte am trait un soc emotional puternic. Sunt de stiut informatiile astea/.

  314. May 1, 2013 at 11:34

    Daca ai stii prin cate socuri emotionale am trecut eu pana la varsta asta… si am doar 30 ani. Iti spun doar 3 dintre ele, nu neaparat cele mai rele: la 7 ani era sa ma inec cand s-a spart gheata cu mine si inca doi prieteni pe un lac (unul dintre noi a murit), in `94 mama ramane somera si suntem nevoiti sa vindem apartamentul si sa ne mutam intr-un ghetou supravietuind doar din alocatia scolara si pensia de urmas, iar in 2000 am ramas efectiv pe drumuri. Acum sunt bine, sunt realizat si nu duc lipsa de nimic, dar se pare ca socurile si-au pus amprenta asupra mea ca dezvoltare emotionala si a trebuit sa imi schimb radical gandirea.

    • bibilica
      May 1, 2013 at 11:45

      Raphael , depinde de structura fiecaruia si cum primeste psihicl socul la momentul respectiv. Eu pana la cel care mi a dat viata peste cap am avut multe poate si mai grele ,dar…..

  315. bibilica
    May 1, 2013 at 11:47

    eu am zis ca s tare si trec peste asa cu gandire pozitiva, relaxare ,respiratie dar nu am reusit. Sper ca terapiile pe care le am combinat acum sa dea roade si sa pot si eu la randul meu sa i ajut pe altii.

  316. May 1, 2013 at 11:50

    E adevarat… fiecare crede ca problemele lui sunt cele mai rele si mai grave. Ciudat e ca daca ai sa citesti o carte de istorie ai sa descoperi ca omul a avut probleme si necazuri din cele mai vechi timpuri. Nu e ceva nou. Iti recomand cartea Lasa grijile, incepe sa traiesti a lui Dale Carnegie.

    • bibilica
      May 1, 2013 at 11:53

      stiu ce mi spui , dar timpurile s au schimbat..Iti recomand si eu o carte f buna ,,Invinge depresia inainte sa te invinga ea pe tine,, de Robert Leahy

  317. May 1, 2013 at 16:59

    Salutate, si ei am incercat cu gandire pozitiva si cu lecturi motivationale, dar nu prea am vazut rezultate notabile. Ma incercat si cu tratamente naturiste pe baza de sunatoare care m-au ajutat pana la un punct. La mine depresia este problema principala care vine si pleca cum doreste. Azi sunt mai mult decat ok, iar maine dezastru. Ba mai mult, dimineata sunt perfect in ordine, apoi mi se pune un val pe ochi si frunte si apoi urmeaza depresia care sta cat doreste ea. Pleaca si lasa un urma o durere de cap usoara dar enervanta. evident toate astea te indispun si evident iti strica ziua. Sotia mea ma cearta, si spune ca nu am rabdare sa fac anumite lucruri si ma enervez usor…saracuta, nu mai ea stie, cred,. cum ma suporta. La mine totul se trage de pe urma relatiei defectuoase si a divortului de prima sotie. Slava Domnului ca actuala mea sotie este o scumpa si ma iubeste cum sunt eu, dar cu toate astea nu reusesc sa scap de depresie. Cred ca ma voi apuca de psihoterapie.
    Intrebare: Valul pe ochi si presiunea pe frunte si senzatia de ochi obositi o aveti si voi?
    Va pup si va doresc si voua toate bune si-o minune.

    • Adi
      May 1, 2013 at 18:30

      salutare de la mare,:)

      ce mai faceti dragilor? Va rog sa nu reincepeti sa va povestiti simptomele pe site pentru ca nu faceti altceva decat sa acordati atentie anxietatii.
      Ma bucur sa aud ca multi dintre voi sunt OK, doar cu mici alintari specifice noua :)).
      Eu am o provocare! daca sa ma urc in avion pe 17 mai…! pentru mine… pe o scara de la 1 la 10 a anxietatii, urcatul in avion este de domeniul sf-ului, in sensul ca nici nu concep sa o fac.
      Cred totusi ca o voi face, m-am saturat sa ma plng.
      Succese si excese!

      Eu

  318. bibilica
    May 2, 2013 at 08:46

    ce bine de tine Adi …soarele e bun. Lasa ca te vei urca in avion.

    vreunul dintre anxiosi are frica ca si va pierde mintile???ca innebuneste?/pe mine ma omoara gandul asta, asta am in cap mereu…cat mai dureaza pana ????

  319. May 2, 2013 at 09:47

    Te asigur eu ca nu vei innebunii. Aceeasi intrebare am adresat-o si eu medicului psihiatru acum vreo 5 ani si mi-a zis ca nici nu se pune problema. Din depresie si anxietate nu se innebuneste. Nu au nimic in comun si nu se intampla asta. Ce se poate in schimb intampla si ce s-a intamplat de fapt deja cu multi dintre noi este ca dezvoltam o serie de obsesii cum ar fii frica de vreo boala grava si incurabila sau chiar frica de a innebunii. Da.este o urmare a anxietatii. Anxiosii cred ca vor murii de: infarct, atac cerebral, cancer(de orice fel) si aici lista poate continua de la caz la caz. Ipohondria este strans legata de anxietate. Daca scapi de anxietate sau de depresie scapi si de ipohondrie si te uiti in urama si te bufneste rasul, dar doar pe cei norocosi.
    Deci de innebunit nu se innebunaste din atata lucru.
    Adi, si eu eram in apogeul anxietatii si m-am urcat in avion pana la Roma in voiajul de nunta si nu am murit…pe drum la intoarcere in avion am si adormit de plictiseala. Deci curaj ca nu se intampla nimic. Anul asta voi zbura pana in Austria si abia astept.
    Dragilor, deci curaj, toate bune si-o minune…pentru fiecare.

    • Adi
      May 2, 2013 at 09:54

      cand bem o cafea?
      lasa-mi o adresa de email sa ne vorbim

      • May 2, 2013 at 18:23

        pai asta incerca si Alex sa-ti spuna, dar nu i-ai raspuns. Poate ne vedem toti 3. Mailul meu este costas_b78@yahoo.com

  320. bibilica
    May 2, 2013 at 10:56

    asa e ….eu INCA sper sa gasesc CALEA si sa ma uit in urma bufnind in ras

  321. May 4, 2013 at 22:16

    Pace si liniste in suflet va doresc tuturor. Impacati-va si fiti mai ingaduitori cu cei din jur si cu voi insiva. Hristos a inviat!

  322. Alex
    May 5, 2013 at 07:38

    Adevarat a inviat !🙂 Sarbatori fericite tuturor alaturi de cei dragi, in primul rand…
    Iar m-am luat cu altele incat am uitat de acest site, am si eu perioadele mele, dar acuma vara, slabe sanse sa fiu prins in anxietate, mult prea mici, nu concep asa ceva, soare, plaja, multi turisti etc, socializare… nu pot concepe sa nu am parte de asa ceva !!🙂
    Chiar sunt ok, nu ma pot plange, singuru lucru la mine e sa nu fac excese de oboseala, sa nu depasesc 20-30 ore fara sa dorm, ca atunci gandesc aiurea🙂
    @Adi, ptr mine un zbor cu avionul de 3-4 ore, adica prin Europa, este irelevant, cand am zburat 9 ore… a fost intr-adevar provocator, m-am temut, mi-am facut ganduri aiurea, era singurul lucru de care imi era teama, am avut o escala intai la londra, eram obisnuit cu zborurile de 3 ore, dupa care urma cel de 9 ore, care ma ingrozea maxim, ideea aia de a sta nemiscat, incoltit atatea ore, fara sa cunosti pe cineva, fara sa comunici, fara stare… Tin sa-ti spun ca am rezistat eroic 7 ore, faptul ca eram obosit am mai adormit putin, dar in ultimele 2 ore simeam ca ceva nu este in regula, recomand sa ai o pastila ceva la tine, nu are rost sa te chinui, mi se pare absolut normal, in rest eu nu iau nici un tratament, nu umblu cu pastile la mine, dar in avion sa fim seriosi… :)) plus de asta, sunt sigur ca au si stewardesele remedii ptr atacuri de panica, pastile sau cine stie ce altceva…😉 O zi maxima sa aveti !
    Scuzati-mi graba !!🙂

  323. May 12, 2013 at 18:29

    Ma bucur sa vad ca exista un blog de acest fel ,in care oamenii se sustin unii pe altii! Pe de alta parte consider ca este asa de nasol sa traiesti aceste experiente chinuitoare pe care le traiesc si eu : dureri in piept ,dureri de cap ,greturi ,senzatiiile de ameteala ,uneori cresteri ale tensiunii arteriale …etc

  324. May 12, 2013 at 18:31

    Si este …vorba de diverse tipuri de nevroze care au in comun multe manifestari de ordin fizic…dar partea buna este ca ele se pot rezolva:)

  325. lisa
    May 17, 2013 at 15:49

    si eu cred ca sufar de anxietate…dar starile de rau fizic ma fac deseori sa ma gandesc ca sufar de vreo boala incurabila…totul a inceput acum 1 an si jumatae stand relaxata pe o banca intr-o statiune impreuna cu sotul si cu inca 2 prieteni, dupa o perioada de 6 luni extrem de stresanta. m-a luat cu ameteala, inima imi batea foarte tare,in fine o stare de rau general. ajunsa acasa am inceput cu tot soiul de analize de sange, rmn cerebral raze si ecografii. inafara de o lipsa de calciu ionic toate sunt ok. spun sunt ok, pentru ca o data la 2-3 luni eu incep iar cu analizele. am urmat tratament homeopat, merg la psiholog , dar ameteala continua si nu mai stiu ce sa fac. am mers inclusiv la psihiatru care fara sa imi ceara un set de analize mi-a prescris seroxat. mi-e frica sa-l iau, din cauza efectelor adverse. am 32 de ani, un sot si 2 copii perfecti,situatie materiala mai mult decat buna…dar …degeaba. nu stiu cand va mai dura calvarul asta…ce sa mai fac…

  326. lisa
    May 18, 2013 at 08:15

    nu mai este nimeni pe aici???ma simt tare rau…ametita…

  327. bibilica
    May 18, 2013 at 10:06

    LISA, CREDE MA CA TE INTELEG….pe mine m-a ajutat ff mult tehnica de relaxare si respiratie. Eu de 3 ani sunt asa si crede ma ca am incercat aproape tot,…daca vrei vb in particular, lasa mi adresa acum incerc metoda de care am fugit de la inceput ….dar , o incerc sa vad ce si cum terapie si tratament

  328. lisa
    May 18, 2013 at 10:44

    momentan nu mai am adresa de mail ca mi-au introdus copiii astia parola gresita. o sa imi fac o noua adresa si o sa ti-o dau. ce relaxare, ce respiratie eu sunt atat de ametita si am o stare de parca as trage dupa mine vreo 10 blocuri:)vorbim

    • Adi
      May 18, 2013 at 11:58

      Lisa, Bibilica, Dragilor,

      Nu suntem singuri, defapt suntem singuri :):)

      Cred cu tarie ca fragmentul de mai jos va va face sa rationati un pic:

      “Ne naştem cu toţii cu cu două serii de instrucţiuni contradictorii:
      – O tendinţă conservatoare ce cuprinde instinctele de autoconservare, de economisire a energiei noastre
      – O tendinţă expansivă alcătuită din instinctele de explorare, de căutare a noului, a riscului – curiozitatea ce declanşează creativitatea din noi.
      Cele două programări ne sunt necesare.
      Dar dacă prima tendinţă necesită puţine încurajări sau susţineri externe pentru a ne motiva comportamentele, a doua riscă să dispară dacă nu e întreţinută. În cazul în care curiozitatea noastră duce lipsă de ocazii de exersare, motivaţia necesară pentru angajare în creativitate sfârşeşte prin a se stinge. Înăbuşind mereu a doua tendinţă, valorile conservatoare ne schimbă destinul şi ne antrenează într-o formă de autosabotare.
      Noi decidem însă pe care o „hrănim”!
      În mod concret, temerile care fac jocul personalităţii protectoare ne afectează direct capacitatea de a respira. În loc să avem o respiraţie mai amplă, care să ne oxigeneze fiinţa şi să o regenereze, sfârşim prin a ne limita mişcările, a ne înfrâna funcţionarea.
      De aceea, majoritatea tehnicilor de destindere se bazează pe respiraţie – instrumentul cel mai uşor accesibil şi mai simplu de reluare a contactului cu noi înşine(există înţelepţi despre care se spune că şi-au dezvoltat capacitatea de a se hrăni exclusiv cu aer!).
      Când aerul este tras pe nări, ne avântăm în necunoscut, intrăm în expansiune, universul se întipăreşte în noi. Când expirăm, ne exprimăm, ne amestecăm, participăm.
      O respiraţie conştientă ne ajută să nu mai fim distraşi de la prezenţa vieţii în noi. Ne ajută să fim „aici şi acum”.
      Tehnica aceasta are un mare avantaj: cum respiraţia ne însoţeşte peste tot, tehnica exercitării ei controlate se poate aplica pretudindeni. Ai „instrumentul” la tine!
      Acesta este şi motivul pentru care practicarea sportului facilitează respiraţia la toate nivelurile şi permite atingerea unor stări de bine şi de relaxare spontană.”

      Succese si excese,

      Eu

  329. bibilica
    May 18, 2013 at 10:51

    fa ce ti spun eu cum (nici eu credeam ca are rezultate) aseaza te pe un fotoliu si trage aer in piept pana numeri la 5 si tot pana numeri la 5 respira adanc….fa asta cam 10 minute, esti ametita din cauza respiratiei, hiperventilezi. Inceraca sa faci de cate ori poti (cand speli vase, cand mergi pe strada, seara inainte sa te pui in pat )….

  330. lisa
    May 18, 2013 at 13:30

    am adormit pe la 2. a fost un somn adanc. parca sunt altfel.nu chiar asa ametita. o sa incerc…sper sa-mi revin pe ziua de azi.ca mi-a ajuns…

  331. lisa
    May 19, 2013 at 08:13

    hello!!!mai e cineva pe aici? vroiam sa va intreb daca e posibil sa fiu atat de ametita de la anxietate. repet mi-am facut o groaza de analize si nu iese nimic inafara unei lipse de calciu ionic. e posibil ca eu sa declansez aceasta ameteala, cu gandul meu nebun ca am vreo boala???eu de fapt imi caut o boala organica si nu gasesc …
    oricum astazi sunt mai bn decat ieri, dar gandurile tot ma omoara…

    • May 19, 2013 at 15:04

      Ameteala este de la anxietate. Ar fi bine sa faci psihoterapie. Daca nu, incearca sa nu te mai gandesti la boli si incearca sa te bucuri de vara, de prieteni, de orice. Ai rabdare, va trece insa trebuie sa lupti un pic.

  332. lisa
    May 19, 2013 at 17:23

    multumesc mult ayssam pentru raspuns. astazi am fost mai bine desi a trebuit sa ies din casa pentru niste treburi si iar ma luase…:( dar m-am imbarbatat si am reusit sa fac tot ce trebuia. eu de felul meu sunt o fire foarte sociabila, imi placeau iesirile cu prietenii, acum insa totul este foarte greu. merg la un psiholog de 4 luni dar…se pare ca cedeaza si nu mai vrea sa ma ajute. acum imi spune ca eu chiar am o boala si sa merg la tg. mures sa imi fac toate analizele posibile. mi-e greu sa ma rup de casa, de sot , de copii, si mi-e frica chiar sa nu imi depisteze ceva grav si sa nu mi se spuna…mai vorbim…pana atunci chiar o sa incerc sa ma bucur de tot, desi e cam greu. o seara buna!!!

    • bibilica
      May 20, 2013 at 07:17

      Ayssam se ,,simte ,, ca esti ok…sitare ma bucur.

      Lisa , nu sta asa ca nu s e rezolva de la sine decat poate se amelioreaza(ar fi bine). Eu taman m a luat cea mai mare ameteala …a tb sa ma asez

  333. May 19, 2013 at 21:25

    Schimba psihologul! Cauta un alt psihoterapeut. Nu strica sa iti faci si analize la sange, pentru linistea ta. Trebuie sa iti infrunti frica, cu cat amani cu atat ea va creste. Mergi la Tg Mures, nu mai amana. Sunt sigura ca totul va fi bine. Totul, depinde de tine doar tu te poti schimba si sa redevi aceeasi fire sociabila. Merita😉 O seara frumoasa si multa liniste sufleteasca.

  334. lisa
    May 20, 2013 at 13:37

    buna!!!o sa merg la iasi pentru niste analize mai amanuntite, nu chiar la tg. mures…desi mi-am facut si aici toate analizele…cert este ca eu cam stiu ca am nevoie de un medic psihiatru si de un tratament usor, doar ca imi este tare frica de astfel de pastile. astazi am fost nitel mai bine, cu toate ca am avut de sustinut si un examen la serviciu…putin ametita si putina presiune in cap…asta e nimic fata de ce rau mi-a fost sambata…va multumesc ca intrati si ca ma sustineti!!!oricum vad ca doar eu mai am probleme pe aici. ma bucur ca sunteti bine!

  335. Alex
    May 23, 2013 at 05:56

    Salutare tuturor !🙂
    Am mai verificat din cand in cand blogul, dar nu am apucat sa mai scriu, lipsa de timp sau alte motive. Ma bucur sa vad ca sunteti bine, ca v-ati mai revenit si nu vi se mai pare o asa povara aceasta problema. Cat despre mine, in aproape 4 ani de zile am invatat sa ma accept asa cum sunt, fara sa ma mai critic si sa fiu mai organizat, in a-mi face mai mereu bine, nu stiu daca este egoism, cert este ca atunci cand imi este mie bine, le este si celor din jurul meu. Sunt sigur ca vom ajunge cu totii la batranete si vom realiza atunci ca nu a fost decat o simpla iluzie, o viata traita precaut, de aceea trebuie profitat mai mult de viata.
    Sunt sigur ca voi toti stiti sa va bucurati mai mult de viata acum, decat inainte, apreciati lucrurile simple si frumoase. Cunosc prea bine ce inseamna starea de disconfort, senzatii de ameteala, o teama usoara, ganduri aiurea, lipsa somnului, dar cu toate astea 80-90 % sunt tot eu, si tot ce vreau eu fac🙂 Ca sfat, va recomand sa aveti grija de sanatatea voastra, o alimentatie sanatoasa, putina miscare zilnic, odihna de care aveti nevoie, restul este o iluzie ! Sunt sigur ca stiti si ati observat ce inseamna puterea mintii, cat de repede putrem trece de la o stare la alta, asa cum trecem de la o stare buna la una rea, se poate si invers ! Din pacate, fiecare din noi avem totusi niste vieti de trait, responsabilitati, griji etc., si asta ne afecteaza. Sunt sigur ca daca am avea timp si ne-am dedica 1-2 ani asupra acestei stari, am depasi complet, nu am nici un dubiu in privinta asta. Posibilitati exista o groaza, sanse de succes vor fi mereu, concluzie, se poate !🙂

    Inca un exemplu care-l aplic, atunci cand ma simt extrem de bine, fericit, euforic chiar, profit la maxim, imi consum toata energia pe care o am, rad cat pot, incerc efectiv sa traiesc din plin, in felul asta nu imi va parea rau niciodata.

    Va doresc multa sanatate si multa grija de voi !

    Alexandru

  336. May 23, 2013 at 20:36

    Ti-as da un “like” ,dar nu am cum Alex. Am sa te sunt zilelea astea referitor la miscarea de care zici…eu si sotia mea mea alergam seara de seara, cu mici exceptii, in jur de ora 19.30-20.00 la stadionul de rugby de la Badea Cartan din spate…Clubul Vointa, poate ne sincronizam.

    Toate bune si-o minune.

  337. Alex
    May 27, 2013 at 08:41

    O mica revelatie !

    Fiind afectat de aceasta stare, care provoaca disconfort, am ajuns la o concluzie.
    Poate uneori imi doresc sa existe un vaccin care sa ma scape definitiv de aceasta stare, sau ceva care sterge trecutul, sa uit complet, asa cum as uita de o rana care se vindeca si nu ramane decat o cicatrice, in schimb acea rana la noi se vindeca si se infecteaza iar. Cum am mai zis, cel mai bine e sa te accepti asa cum esti si sa te concentrezi sa uiti de gandurile cum erai inainte, daca ai fi fost ok, va trebui sa traiesti cu asta toata viata si asa mai departe. Sunt de parere ca eliminand aceste ganduri instinctive, amelioreaza cu mult starea, chiar daca uneori pot aparea mici stari de disconfort si fara sa vrei gandul te duce la ideea ‘ daca eram bine, puteam sa stau linistit sa ma bucur si sa fac ce vreau ‘. Un om care se naste orb, nu va avea de ce sa sufere pentru ca nu va sti niciodata cum este sa vezi, in schimb un om care a vazut si pe urma si-a pierdut vedera, va trebui sa accepte ! Este aceiasi situatie, trebuie sa ne adaptam felului in care suntem acum, cumva sa consideram ca asa este normal sa fim ! Inca un lucru, stiu ca acest blog a ajutat si ajuta pe multi, dar recomand celor care se simt mai bine sa evite, sa inceteze sa se documenteze despre aceasta problema, spre binele lui.
    Eu unu de exemplu, in mare parte a timpului ma simt bine, sunt un caz fericit, dar am trecut prin teroare ca voi toti ceilalti. Atunci cand ma simt bine, ma documentez, aprofundez informatii despre aceasta stare, incerc sa o inteleg mai bine (atunci cand sunt linistit, cand am mintea limpede), dar nu cred ca e ok. Pe viitor voi incerca sa evit cat pot de mult acest subiect, sa caut raspunsuri, ca nu are rost. Nu vorbesc de negare, de a infrunta, a te opune starii, nici vorba, doar ca este foarte simplu… sa zicem ca gandurile anxioase ocupa 70 % din mintea noastra, daca am inceta sa gandim despre o solutie, ca poate va fi mai bine candva, ca va exista un remediu garantat 100 %, eu zic ca 20 % ar scadea si sa ajungi la 50 % tot e mai bine. Trebuie sa avem mai multa incredere pentru ca se poate !

    Multa sanatate, Alexandru.

  338. lisa
    May 27, 2013 at 17:17

    asa mi-am spus si eu…ca ar trebui sa ma accept asa cum sunt eu acum , sa nu incerc sa ma gandesc cat eram de bine acum 2 ani. dar nu prea pot…ametelile ma doboara si presiunea asta din cap la fel. voi merge la un spital pentru mai multe investigatii…eu inca imi caut o boala fizica, desi toate analizele de aici imi indica ca nu am nimic…ma simt rau, ametita si nu mai stiu ce sa fac.
    ma bucur ca sunteti bine.sper si eu sa zic intr-o zi asta…

  339. June 2, 2013 at 17:43

    Buna Lisa,

    incearca sa faci si niste analize legate de glanda tiroida. ea este vinovata de foarte multe ori de starie astea depresive asociate cu neliniste si atacuri de panica, datorita hormonilor pe care ii elibereaza in organism. eu asta am sa fac in curand. am de la o vreme o senzatie de presiune asupra cailor respiratorii ca si cum o inflamatie iti stranguleaza traheea si iti limiteaza aerul. este o senzatie relativ noua pentru mine, chiar daca anxietatea si depresia ma chinuie de peste 6 ani. iar de ameteli si presiune la nivelul capului si ochilor cu greutate in a focusa imaginea nu mai vorbesc. cred ca stii la ce ma refer. Oricum lipsa asta de aer ma termina. si da, sper si eu intro zi ca am sa zic adio anxietatii si depresiei…

  340. lisa
    June 7, 2013 at 14:08

    buna costin!
    vreau sa anunt ca mi-am facut toate analizele. inclusiv cele pentru tiroida. gata am fost in sfarsit diagnostigata cu tulburari de anxietate. de o saptamana ma chinui sa ma linistesc de fiecare data cand ma ia cu ameteala si stare de rau. si vreau sa iti spun ca am reusit cat de cat. mai am probleme cand stau de vorba cu cineva …cu oricine ma ia cu ameteala si parca nu pot sa stau in picioare. iau dimineata si la pranz stresclin si mentat. atat. sper usor usor sa trec peste. am si eu 2 ani de cand ma chinui. dar ce sa facem…sta numai in noi puterea sa trecem peste. nu are cine sa ne ajute…nici doctorii, nici psihologii. numai noi. iar in fiecare dimineata imi spun ca axi sunt mai bine ca ieri si merg mai departe. am 2 copii de crescut. saptamana asta mi-am luat concediu medical si m-am ganndit mai bine la ce mi se intampla, mai ales ca din nou analizele mi-au iesit bine.

    • June 7, 2013 at 19:10

      Lisa, ma bucur ca ti-au iesit analizele bine si intr-un fel ma bucur ca este doar anxietate si nu este vorba de vreo boala mai grava. Si eu ma confrunt cu senzatia de ameteala si dezechilibru cand stau de vorba cu cineva si abia astept sa termine ca sa pot pleca…nu am rabdarea sa-l ascult pana la capat…vreau doar sa scap. Este doar anxietate…si asta la mine, de cele mai multe ori degenereaza intr-o stare de depresie asociata cu o insomnie de toata frumusetea si o totala lipsa a poftei de mancare si de… orice. Nu stiu daca cineva de aici se confrunta si cu depresie, dar dupa crizele de anxietate cam asta urmeaza de cele mai multe ori deoarece sistemul nervos cand se relaxeaza dupa o face de tot. Iar dupa ce trece si depresia urmeaza o stare de normalitate care dureaza dupa caz si cateva saptamani. Slava Domnului.
      Sunt curios ce senzatii incercati voi si cum le faceti fata sau cum le contracarati. Somatizarile sunt multe, dar pe unele le confundam. deci… Toate bune tuturor

  341. bibilica
    June 8, 2013 at 08:37

    eu am aceste probleme cu anxietatea…dupa 2, 7 m am hotarat sa iau de buna ce spun specialistii terapie+ tratament. Mi afost f greiu sa accept tratamentul , dar pt ca o dadusem si in colon iritabil am zis s,,,,,top(am slabit 4 kg in 2 saptamani) iar terapeutul a zis gata. Incercam si cealalta metoda cu toate ca om ca mine sa aiba fobie de pastile cred ca nu exista( nici cand sunt racita nu iau nik).Am incercat…homeopatie, terapie florala, masaj, biorezonanta, relaxare, ..m au ajutat cat sa pot sa iau un respiro.

    acum dupa ce am trecut prin anx+depresie la 1 luna de tratament………am inceput sa traiesc, nu stiu daca dupa o sa fie ok , dar acum ma bucur , imi fac planuri ,rad,…..

    Lisa crede ma ca m am chinuit 2 ani cu de toate….ganduri, obsesii, ameteli la greu, depersonalizari, frici, insomnii la greu , cearta cu toata lumea, plus relatia de cuplu pus in pericol…asa ca . Daca ma gandesc ce o sa fie dupa aia si acum ma ia jalea dar acum vreau sa ma TRAIESC, chiar daac asta inseamna hotararea luata.

    Lisa iti doresc din inima sa ramai numai la stadiul de ameteala care poate fi suportata si sa nu simti , traiesti nici macar sfert din ce am tras ultimii ani in care am disimulat cat am putut ca s ok.

    sunt multe de povestit…dar va doresc sa fiti mai puternici decat mine.

  342. lisa
    June 9, 2013 at 06:36

    bibilica ce sa-ti spun…te inteleg perfect…pana acum o saptamana mi-am cautat o boala organica. mi-am facut toate analizele care se puteau face, acum ca stiu ca starile astea vin doar de la mine incerc sa ma controlez. am mai incercat eu, dar uneori obosesc…si iar o iau de la capat cu investigatiile crezand ca totusi am o boala. sper din tot sufletul meu sa imi treaca pentru ca si eu vreau sa traiesc intr-un mod normal, asa cum eram acum 2 ani.sper sa si reusesc.voi ce ziceti???si in dimineata asta m-am trezit ametita dar sper pe parcursul zile sa imi revin.va doresc o zi usoara si frumoasa.
    oricum am momente cand totusi nu-mi vine sa cred ce pot face gandurile din om. si mi se pare cea mai stupida boala din lume.boala pe care nu o doresc nimanui niciodata.

  343. bibilica
    June 9, 2013 at 07:18

    Lisa, cine nu a trait vreodata asa ceva nu poate sa inteleaga starile astea. La tine numai ametelile te supara?? …

  344. lisa
    June 9, 2013 at 08:57

    da…numai ametelile. iar cand apar intru in panica si mi se face si o stare de rau general. putina presiune in cap si niste intepaturi. vreau sa zic ca au trecut de azi dimineata. m-am luat cu baietelul mic si am uitat. dar trebuie sa ies din casa sa ma duc sa-i fac galerie la fotbal baiatului mare si deja ma apuca groaza. in public parca nu am stabilitate in picioare. mi se pare ca ma misc…doar mi se pare ca de fapt ceilalti nu vad nimic suspect la mine:) in rest sunt ok asa. dar daca n-ar aparea aceste blestemate de ameteli as fi si mai si…

  345. bibilica
    June 9, 2013 at 10:40

    okkk…ce pot eu sa ti spun , e ca terapeuta mea m a invatat cum sa scap de ametelile astea…..tragi aer in piept ,il tii acolo pana numeri la 5 apoi scoti aerul usor numarand pana la 5.Faci asta cel putin 5 minute de mai multe ori pe zi si crede ma ca functioneaza( nu credeam si chiar ziceam ca isi bate joc de mine ) dar a functionat.

    sa sti ca ametelile pot fi de la vertij , si in cazul asta ar tb luat tratament cu betaserc. Poti sa incerci 1 saptamana sa vezi daca te lasa si atunci si care i treaba.

    pupp si sunt aici daca te pot ajuta

  346. lisa
    June 9, 2013 at 14:39

    merci bibi!!!sa stii ca am incercat si cu betaserc dar nimic. stai sa-ti spun…eu in fiecare dimineata cand deschid ochii, dintr-o data ma apuca niste emotii la stomac iar in capul meu nu este altceva decat gandul ca voi ameti. si sunt deja gata ametita cand ma ridic…apoi imediat intru in panica si ametesc din ce in ce mai tare. cand ies pe usa imi vine sa ma tin de pereti deja…asta e marea mea problema. apoi…cand stau de vorba cu cineva mi se pare ca ma invart ca nu ma tin picioarele, chestii din astea. sa stii ca o sa incerc tehnica cu respiratia.multumesc mult pentru sfat.
    astazi in schimb am fost eroina. am iesit cu copilul mic in parc, am fost pe stadion sa-l sustin pe cel mare…cu cateva stari nasoale, dar n-am cazut, n-am patit nimic.deci se poate. numai ca trebuie multa vointa, foarte multa.

    • June 10, 2013 at 06:00

      Buna Lisa, ma bag si eu in discutia voastra in ideea ca poate te pot ajuta. Povestea cu ametelile o am si eu si cred ca o au toti cei ce sufera de depresie si anxietate. Tulburarea de echilibru este o somatizare extrem de comuna la astfel de afectiuni. Din spusele medicului meu psihiatru este doar o somatizare si nu un efect al vreunei boli reale. Deci lesinul nu se produce aproape in nici unul din cazuri si totul se rezuma doar la neplacuta senzatie. In discutia pe care am avut-o eu cu medicul, unde ma plangeam ca ma iau ametelile si apoi intru in panica si mi-e teama ca lesin si nu ma mai trezesc, ca-mi inghit limba si mor…numai scenarii d-astea sumbre…m-a intrebat: – Ai lesinat vreodata? Eu zic, Da, odata dar era alta situatie… Si mi-a inchis gura! Pai bine prietene, zice ea, daca a fost alta situatie si tu recunosti asta de ce ai fobia asta cu lesinul de ai atac de panica cand survine ameteala? Pai nu stiu !?! Tam, tam!!! Tu Lisa, ai lesinat vreodata, sau sa te intreb altfel, care sunt efectele ametelilor pe care le ai, in afara de atacul de panica?

  347. bibilica
    June 10, 2013 at 07:11

    uite la mine dupa zile bune(cum nu am avut de multtttt) de ieri m a luat asa o jale si o tristete…,..o fi normal??? sa iei tratamet si sa ai urcusuri -cobrasuri???

    • June 10, 2013 at 09:05

      Bibi, ce tratament iei? Uita-te in prospectul medicamentelor daca are ca reactii adverse depresie.

  348. bibilica
    June 10, 2013 at 09:23

    Costin , iau sertralina(serotonina)….am mai avut acu vreo 2 sapt jalea asta si m am redresat…..

  349. June 10, 2013 at 13:19

    Si eu am luat Sertralina (Zoloft) ani buni in reprize de cate 1 an cu pauze tot de un an intre tratamente. La mine a functionat. Normal ca mai aveam caderi de genul anxietate si atacuri de panica dar rare de tot si nu asa de puternice, dar de depresie foarte putin spre deloc.
    Sertralina este in inhibitor selectiv de recaptare a serotoninei, adica pentru cei ca noi cu deficit de serotonina, nu face decat sa patreze mai mult timp serotonina in sinapse astfel incat creierul sa beneficieze mai bine de efectele ei linistitoare si relaxante.
    Sa stii ca Sertralina nu trateaza nimic,ea doar anulreaza efectele anxietatii si depresiei astfel incat tu sa te simti din nou normala si sa te vindeci singura. Cum ai intrerupt tratamentul sunt sanse mari ca intr-un interval mai scurt sau mai lung sa revii de unde ai plecat. De aceea tratamentul medicamentos se asociaza cu psihoterapie. Daca in cateva saptamani de la inceperea tratamentului cu 1/2 din doza in primele 7 zile si 1 doza intreaga apoi nu se vad efecte notabile, trebuie sa mergi la medic sa-ti recomande altceva. Sa-mi spui ce diferente ai simtit pana acum de cand iei Sertralina?
    Toate bune si sunt alaturi de tine.

  350. lisa
    June 10, 2013 at 13:47

    buna bibi, costin!!!
    in legatura cu ce m-ai intrebat despre lesin…am lesinat si eu odata cand aveam vreo 14 ani.eram pur si simplu la o proba pentru rochita de banchet la sfarsitul clasei a 8-a. dar sa stii ca nici nu-mi mai aminteam,,,acum ca m-ai intrebat am stat si m-am gandit. in schimb acu de cand cu starile astea alea mele, nu, n-am lesinat niciodata. doar starea de buimaceala o am, ca si cand nu as avea echilibru. si asta se amplifica cand stau pe strada de vorba cu cineva. imi vine sa ma asez pe ceva. si mai ales cand vad ca n-am nicio banca nimic pe care sa asez, sau vreun gard de ca sa ma sprijin , ma ia din ce in ce mai tare…:)))imi vine sa si rad pe cuvantul meu in ce hal am putut ajunge…eu care eram o vorbareata si imi placeau orice fel de discutii, acum le evit din toata inima.
    astazi am fost la serviciu si a fost relativ bine. colegii mi-au spus ca se vede pe fata mea ca sunt odihnita, un lucru care m-a ajutat pentru ca eu de cele mai multe ori ma vad urata, incercanata, slaba la fata etc.
    va pup!

    • June 10, 2013 at 18:12

      Lisa, sunt convins ca esti o femeie foarte frumoasa si ca asta este doar in mintea ta. Deasemenea starile de dezechilibru care iti apar cu preponderenta in momentul in care incepi o discutie cu cineva sau te ridici din pat si observi ca nu ai punct de sprijin este tot o urmare a uneii fobii capatate in timp de care trebuie sa scapi cu putin ajutor. Cu ridicatul din pat medicii recomanda, pentru cei care au tensiunea scazuta sa se ridice din pat treptat. Adica intai in “capul oaselor” sau in pozitia “”sezut si apoi in picioare. Si lesinul de la 14 ani care probabil a survenit din cauza ca rochita pe care o probai atunci era cam strimtuta si ti-a luat aerul, asociata cu o emotie puternica. Deci starile tale de ameteala se aseamana mult cu ce am si eu, asadar nici unul din noi nu a lesinat sau patit mai rau din cauza lor, deci nu sunt decat niste somatizari pacatoase care nu ne dau pace.
      In cazul asta, toate bune si-o minune din tot sufletul!!!🙂

      P.S. Daca ai facebook si vrei sa te amuzi la felul cum arata un anxios la propria-i nunta(a doua, cea corecta si reusita) cauta “Costin si Daniela”. Numai zambetul chinuit din fotografii este de nota 10+.

  351. bibilica
    June 10, 2013 at 19:46

    Costin, pai am 1 luna de serlift……am avut zile fffffff bune , dar si nu prea..in ulrimele 2 zile am dat o pe tristete si pe plans( imi venea) . Terapie fac si s mulrumita de terapeut. Am fugit de pastile 2, 7 luni si tot aici am ajuns. A meritat chinul???????

  352. June 11, 2013 at 08:20

    Sertralina este buna in special pentru depresie…daca o iei pentru anxietate si atacuri de panica are ca reactie adversa chiar depresia. Vorbeste cu medicul care ti-a prescris medicamentul. Depresia este reactia creierului de auto-aparare impotriva stresului si a anxietatii…cand simte ca nu mai poate si hormonii stresului o i-au razna se auto-inchide si urmeaza depresia.

  353. bibilica
    June 11, 2013 at 11:00

    Costin …am mare incredere in dr mea, la mine in ultima perioada era vb de depresie clar ,insotita de somatizari si anxietate. Eu atacuri de panica nu am facut si sper sa nu fac.

  354. bibilica
    June 11, 2013 at 11:02

    dr mi a dat si rivotril si cred ca ala nu mi face chiar ok

  355. June 11, 2013 at 12:00

    Mie imi daduse rivotril pentru insomnie, dar nu l-am luat niciodata, deci nu stiu ce reactii adverse are. Este posibil sa fie si de la el pentru ca din cate stiu eu este destul de puternic. Tot medicul trebuie intrebat. Depresia nu dispare asa de usor, tebuie timp si pentru medicamentele astea sa-si faca efectul.

    • June 11, 2013 at 12:14

      Am luat rivotril de 0,5 mg in urma cu trei ani. Il luam in momentul in care faceam atac de panica. Te calmeaza ( cel putin asa a fost in cazul meu). De la medic stiu ca Rivotrilul nu trebuie luat foarte mult timp fiindca da dependenta. Doza, este recomandata tot de medic, din cate imi mai amintesc am inceput cu un sfert, o jumatate, o pastila intreaga . Niciodata nu am luat mai mult de o pastila , nu se bea cu apa, se tine in gura.
      Nu am avut nici o reactie adversa si nici nu mi-a dat dependenta.

  356. lisa
    June 11, 2013 at 14:17

    buna costin! chiar am fost curioasa sa vad cum aratai la nunta, si jur …nici nu-ti dai seama ca suferi de asa ceva. extraordinar cat este de c—-a boala asta:) ai o sotie foarte frumoasa. va potriviti de minune!!!!
    aseara am fost si eu cam naspa imi sunt copiii bolnavi si am stat treaza cam toata noaptea. azi bineinteles ametita.
    bibilica, rivotril am luat si eu cate un sfert de pastiluta in fiecare seara, cu apa insa …am vazut ca ayssam a zis ca se ia fara apa. doctorul nu mi-a specificat acest lucru. si am fost bine de la el.adica nu ma mai trezeam cu emotiile alea dimineata si parca nici ametita nu mai eram. insa dupa un timp simptomele au reaparut. de asta tot zic eu … ca fara vointa noastra n-o sa reusim sa scapam.
    eu numai asta imi zic ca trebuie sa fiu bine, ca ametesc dar nu mi se va intampla nimic, etc
    pana obosesc, pentru ca la un moment dat obosesc.
    va pup si mai astept vesti!!!

    • June 11, 2013 at 15:43

      Costin, Hollywood scrie pe voi! Felicitari. Ai o familie frumoasa!

  357. lisa
    June 11, 2013 at 16:40

    foarte frumoasa!!!!

  358. June 11, 2013 at 18:26

    Va multumesc din suflet.

  359. bibilica
    June 11, 2013 at 19:00

    nu stiu ce sa zic,,,deocamdata incerc si asta ca sa nu zic ca aici era solutia. Iau dozele recomandate de dr pana pe 17 cand merg la ea si vedem ce si cum.. Sa stiti ca mai mult sau mai odihntor somn nu i decat inainte numai ca i mai profund,..atata

  360. June 11, 2013 at 19:25

    Pai de la pastilele care te ajuta sa dormi…doar vei dormi, te vei odihniii numai daca tu vei reusii. Stiu asta pe pielea mea. Dar cu timpul te vor ajuta si sa te odihnesti, trebuie doar sa ai rabdare si sa lasi totul in spate incet, incet si medicamentele te vor ajuta, noi te vom ajuta…si Bibi…nu-ti pierde speranta niciodata. Si usor, usor vei lasa medicamentele si “vei invata sa mergi din nou”, singura, si noi odata cu tine, cel putin eu asa voi face pentru ca si eu am nevoie de asta.

    • bibilica
      June 11, 2013 at 19:29

      daca vom sta unul langa altul….vom reusi

      • June 11, 2013 at 19:34

        exact Bibi, increderea pe care ti-o da un necunoscut care crede in tine si te asculta si te sfatuieste este…priceless.

  361. amiralioanmurgescu
    June 11, 2013 at 19:28

    daca ne vom ,,tine,, unul de altul…vom reusi

  362. June 11, 2013 at 19:30

    da, am pus 3 de i la odihnii…bun sunt cu mintea praf. Pup si noapte buna tuturor.

    • Adi
      June 11, 2013 at 19:42

      salutare de la mare,🙂
      citesc zilnic conversatiile dar nu intervin decat daca am ceva de zis.
      Revelatie:
      astazi am avut o zi agitata, nu mai reusesc sa fac fata multitudinii de cerinte, deadline-uri, forecast-uri, solicitari… etc, drept urmare am ajuns acasa cu niscaiva stare de alerta🙂
      un pic mai devreme stateam cu fetita pe picioare incercand sa o adorm, aveam si eu la randul meu ochii inchisi si am inceput ca din senin sa vizualizez persoanele dragi mie: sotia, copii, mamele, tatii care nu mai sunt, surorile, prietenii, colegii de munca, duhovnicul, phsihologul, colegii de facultate, de liceu, profesorii de liceu, colegii de breasla de pe forum… si uite asa cu ochii inchisi am inceput sa vizualizez numai amintiri placute. Mi-am dat seama de cat de norocos si fericit sunt numai prin prisma celor pe care ii cunosc si fac parte sau au facut parte din viata mea.
      Dragilor, cu toata increderea, acordati-va credit si timp, sunteti niste persoane extrem de puternice si luptatoare!
      Si apropos…. aveam o discutie mai deunazi… iar interlocutorul sustinea ca cei care au atacuri de panica in aceasta viata, intr-o viata anterioara a fost sigur un leader, conducator de osti :)))

      Pai atunci…. pe ea … pe mama ei de anxietate, depresie sau ce rahat o fi!

      Succcese si excese

      Eu

      • June 11, 2013 at 20:10

        Adi, ai de la mine un like😀. Asa cum spune Adi , puterea este numai in noi.
        Noapte buna si un somn linistit.

  363. Adi
    June 11, 2013 at 20:07

    tacere? recitesc ce am scris mai devreme? oare am deranjat! sau v-ati culcat toti

  364. Alex
    June 12, 2013 at 07:50

    Din cate observ sunt cateva persoane fidele, multi urmaresc, putini posteaza. Ce conteaza este ca lumea da atentie si se consoleaza cu gandurile altora. As vrea sa va dau o veste buna, aceea ca se poate scapa de axnietate definitiv 100%, interesati sa aflati cum ? Eu unul am scapat, am ramas doar cu un simt al realitatii mai dezvoltat, atat. Astept comentarii, sa vad cat de mult va doriti sa scapati de aceasta anxietate, va tin putin in suspans ! Voi accepta doar multumiri !🙂
    @jurnaldeanxios, nu prea pareai intr-o forma buna in acea dimineata ! sper ca esti bine acum.
    Va salut, Alex.

    • June 12, 2013 at 13:37

      Multam Alex pentru preocupare. Sunt relativ ok. Doar o perioada extrem de aglomerata si stresanta in care astept niste decizii majore.🙂 have a nice day🙂

  365. June 12, 2013 at 07:57

    Pai suntem numai urechi…ma rog…ochi!!!!!!!! 🙂

  366. lisa
    June 12, 2013 at 13:41

    asteptam adi sa ne spui si noua!!!!

  367. lisa
    June 12, 2013 at 16:04

    dragii mei colegi de suferinta ce faceti? cum ati fost astazi? pe mine iar m-a luat cu ameteala asta…cam nasol si sunt si obosita.sper ca ati fost bine.
    va pup si sanatate multa, fara griji:)

    • Adi
      June 12, 2013 at 18:59

      Lisa,
      Adultii dau bani pe bautura sa simta starea de ameteala si euforie, copii se invart in loc pana ametesc, apoi rad energic cazand in fund fara control.
      Lasa-te purtata de eforia lipsei controlului si vei vedea ca te relaxezi.
      :))

      Lisa, bibilica, nu sunt sigur ca stiu ce anume asteptati de la mine?

      Succese si excese,
      Eu

      • June 12, 2013 at 19:33

        Da Adi, chiar asa, zi tot!!! :-)))

  368. lisa
    June 12, 2013 at 18:25

    am patit ca tine bibi…am fost o saptamana in forma si m-a cuprins asa o stare de tristete nejustificata, aiurea.si nu pot iesi. si cu ameteala.urat de tot.parca nimic nu-mi mai place si convine. abia astept sa dorm, poate maine dimineata va fi altfel. e clar ca am obosit. e oboseala aia despre care vorbeam in postarile de mai sus. lupt, lupt, lupt si apoi cad.
    va pup si va doresc o seara buna!

    • bibilica
      June 12, 2013 at 18:37

      hai Adi…..ce astepti????rugaminti

  369. June 13, 2013 at 04:42

    Dragilor,cred ca ati incurcat borcanele. Nu Adi ci Alex a afirmat ca detine secretul vindecarii. Deci rugati-l pe Alex. Iar nu sunteti atenti…!!!🙂

  370. bibilica
    June 13, 2013 at 05:23

    Aoleuu…vezi ce face anxietatea??hai Alex , nu fi zgarcit si da ne si noua ,,reteta minune,,.

    Eu abia astept sa merg la dr sa vad de ce naiba am o stare de voma mereu si de ce serotonina asta nu prea functioneaza…Costine , sfaturi pentr mine, ceva???

    • June 13, 2013 at 06:41

      Da! Am eu unul. Renunta la pastile, inceteaza sa-ti mai traiesti temerile si incearca si viata. De regula traim defensiv, hai sa incercam sa fim proactivi, sa provocam viata. Ce se poate intampla cel mai rau? La urma urmei, murim cu totii intr-o zi. Vom ajunge in acea zi sa ne dam seama ca am trait toata viata cu spectrul mortii, asteptand-o… La naiba cu moartea, cu bolile… Sa le infruntam, sa radem de ele…
      Ia exemplu de la Adi! Vizualizeaza lucrurile bune din viata ta si gandeste-te ca lucrurile care tie ti se par firesti pentru multi inseamna idealul in viata! In concluzie, ai o viata ideala. Traieste ca si cum ce ai acum e tot ce ti-ai dorit vreodata. Pana la urma fericirea nu inseamna sa ai tot ce-ti doresti, ci sa-ti doresti tot ce ai…

      Bucurie,

      Eu (stiu, Adi are drept de autor pe aceasta semnatura, dar cred ca nu ma va da in judecata!:))) )

      • June 13, 2013 at 07:33

        “Pana la urma fericirea nu inseamna sa ai tot ce-ti doresti, ci sa-ti doresti tot ce ai…” foarte frumos spus jurnal si de altfel adevarat. Alex are dreptate. Dupa ce am trecut cu totii prin atacuri de panica, anxietate, depresie, ar fi bine sa incepem sa ne bucuram de lucrurile mici din viata noastra si sa multumim pentru ele. Eu sunt recnoscatoare pentru tot ceea ce am, pentru familia mea, pt casa, masina, pt faptul ca m-am trezit de dimineata si nu in ultimul rand pt sanatate, Anxietatea nu este o boala. Nu mai cautati medicamentul minune fiindca nu exista.
        o zi frumoasa🙂

  371. Alex
    June 13, 2013 at 06:37

    Scuzati-mi intarzierea, efectiv m-am luat cu altele si am uitat. Secretul ? Cura pentru anxietate ? O aveti in voi, sunt sigur ca cei care ati citit comentariul/postul meu, in acea fractiune de secunda cand mintea voastra a realizat continutul, v-ati simtit liberi, scapati de orice presiune.
    Incerc sa va fac sa intelegeti ca este o iluzie creata de noi accentuata, ce poate sa dispara instant, fara tratament sau altele. Multi stiu ca nu e asa de usor precum pare, dar este, cel mai greu a fost la inceput, atunci cand totul era nou, acuma sa fim seriosi, mai este ? Sunt simptome fizice care va incomodeaza, care credeti ca inainte nu le aveati, iar acum din cauza anxietatii le aveti si poate e ceva mai rau, dar iarasi nu🙂
    Ex: incercati sa va concentrati asupra unei parti ale corpului, sa simtiti caldura, presiuna sangelui, puteti ? sunt sigur ca da, iar acelasi lucru se intampla si cu anxietatea, in cazul unei simptome fizice minore, poate fi accentuata prin simplu fapt ca dati atentie mai mult🙂 Ca si cu ameteala de altfel, gandul la ea, nu o va face sa dispara sau atunci cand vi s-a intamplat prima oara sa aveti un atac de panica, asteptati pur si simplu sa treaca, analizandu-va reactiile, dar era gresit facand asta, problema ca nu aveati de unde sa stiti, iar asta este o reactie instinctiva. Apropos de comentariul lui Adi, incercand sa explice ideea de a te lasa dus de val, un altfel de exemplu pot da si eu, cand de ex. consumi un drog, care nu cunosti sa zicem concentratia lui, te poti panica, speria de ce poate sa-ti faca, ce poti face ? te lasi dus de val, sa vezi unde te duce, pana unde ? pana cand ? Recomand sa traiti mai mult in prezent, sa va straduiti. Nu in trecut, si nici in viitor !
    Sa va dau un exemplu, cred ca iau o pastila de xanax odata pe an, cel mult, nu cred ca m-ar afecta, si cred ca e suportabil asa😉 Nu am incredere in medicamente, nu pe asa ceva.
    Ca sa intelegeti, una e sa iei niste medicamente pentru o raceala, cand organismul tau este infectat de niste virusi si tu iei niste medicamente care practic sa combata acei virusi/microbi, are o logica.
    Sa iei niste medicamente, un tratament pentru a combate o iluzie ? sa se lupte practic cu morile de vant, exceptand atunci cand intr-adevar, ai sa zicem o criza, dar cand nu ai, sa iei pentru ce ? crezand ca te va scapa definitiv de ea ? nici vorba.
    Medicii spun sa te folosesti de tratament ca sa poti reveni la normal, sa te obisnuiesti cu ideea ca esti bine, dupa care sa reduca doza treptat pana nu mai iei deloc, dar nu va fi niciodata asa. Relaxati-va, bucurati-va de ce puteti, odihniti-va si mancati sanatos !!🙂
    O zi buna va doresc !

    • June 13, 2013 at 06:43

      O zi buna, Alex!🙂

      • Alex
        June 13, 2013 at 08:36

        Merci🙂

  372. lisa
    June 13, 2013 at 12:21

    foarte frumos punctat alex! si eu saptamana trecuta vorbeam la fel , pentru ca ma simteam bine. insa astazi sunt varza. mi-e si greata (pana acum n-am avut probleme de genul asta) , sunt si ametita etc…ce sa fac daca starile astea nu-mi dau pace? cum sa zic eu ca viata e asa frumoasa daca eu abia ma tin pe picioare? eu asta nu inteleg la boala asta…mi-as dori ceva , o minune care sa-mi inlature ameteala asta si starea asta tulbure pe care o am si abia atunci voi putea sa vad ca viata este frumoasa!!! ma tot chinui sa zic ca sunt bine si numai asta imi spun in gand…dar nimic. raul ma doboara…
    va pup!

  373. Gabi bibilica
    June 13, 2013 at 19:41

    Dupa 2, 7 luni incerc si alternativa asta si stiu si mi e frica de efee, dar macar incerc. Imi pare bine ca sunteti ok si dati sfaturi bune. Lisa crede maca aveam zile cand eram prezenta fizic, restul pe Alta planeta. Cand am inceput sa ma dau batuta am facut o pt ca incepuse sa i afecteze pe cei din jur. Iar daca eu care sunt anti pastile de orice fel , am zis …..incerc, crede ma ca eram la saturatie

  374. lisa
    June 14, 2013 at 18:31

    te cred bibi…ca si eu de multe ori ma gandesc serios sa incep un tratament. dar poate n-am curajul necesar, ca ma gandesc si eu la efecte. sau poate n-am gasit un medic foarte bun care sa-mi dea increderea necesara. pana acum toti mi-au spus ca imi voi reveni asa, numai cu voia mea. mai astept …dar nu cred ca pentru mult timp.
    o seara buna!

    • Adi
      June 14, 2013 at 19:28

      Lisa, bibilica, dragilor,

      Mai jos va rog sa cititi si sa asimilati versurile unuia dintre cei mai mari anxiosi, geniul Octavian Paler!
      Va rog sa-mi spuneti daca va identificati:
      Mai jos Avem timp, de Octavian Paler, volumul Scrisori Imaginare:

      “Avem timp pentru toate.
      Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
      sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
      sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
      avem timp sa citim si sa scriem,
      sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
      avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
      avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
      Avem timp pentru ambitii si boli,
      sa invinovatim destinul si amanuntele,
      avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
      avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
      avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
      avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
      avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
      avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
      Avem timp pentru toate.
      Nu e timp doar pentru putina tandrete.
      Cand sa facem si asta – murim.
      Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua!!
      Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
      Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
      Restul … depinde de ceilalti.
      Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
      Altora s-ar putea sa nu le pese.
      Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
      Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
      Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
      Ci PE CINE ai.
      Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
      Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
      Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
      Ci cu ceea ce poti tu sa faci
      Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
      Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
      Am invatat ca oricum ai taia
      Orice lucru are doua fete.
      Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
      S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi…
      Am invatat ca poti continua inca mult timp
      Dupa ce ai spus ca nu mai poti.
      Am invatat ca EROI sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
      Indiferent de consecinte.
      Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
      Dar nu stiu s-o arate,
      Am invatat ca atunci cand sunt suparat am dreptul sa fiu suparat
      Dar nu am dreptul sa fiu si rau!
      Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta,
      Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata.
      Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
      Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
      Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
      Oricum te va rani din cand in cand…
      Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
      Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
      Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti.
      Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
      Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
      Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitatea
      Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii.
      Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
      Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
      Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
      Si nu faptele sale.
      Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
      Si pot vedea ceva total diferit.
      Am invatat ca indiferent de consecinte
      Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata.
      Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
      De catre oameni care nici nu te cunosc.
      Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
      Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
      Am invatat ca scrisul
      Ca si vorbitul
      Poate linisti durerile sufletesti.
      Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
      Iti sunt luati prea repede…
      Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
      Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
      Am invatat sa iubesc
      Ca sa pot sa fiu iubit.”

      Succese si excese,
      EU (dragul meu oracol, …pardon, …jurnal🙂 Copia ca orice copie este lipsita de orice valoare “P)