Home > jurnal de anxios > Psiholog sau psihiatru?

Psiholog sau psihiatru?

Voi incepe sa povestesc despre experientele mele la psihiatru psiholog. De ce am taiat psihiatru? Va spun imediat. In primul rand pentru ca am fost la un psiholog si nu la un psihiatru. Multi spun ca, in cazul in care suferim atacuri de panica, depresie sau anxietate e recomandabil sa mergem la un psiholog sau psihiatru. De ce am ales psihologul si nu psihiatrul voi incerca sa argumentez in continuare. In primul rand, de cele mai multe ori psihiatrul este cel care ne indoapa cu o multime de medicamente antidepresive si de alta natura. Majoritatea acestor medicamente creaza dependente si, la oprirea administrarii lor dau stari de sevraj. Nu de putine ori persoane care sufereau de anxietate sau depresie au ajuns apoi sa mearga la psiholog pentru a se trata de dependenta de antidepresive.

In al doilea rand, inainte de a merge la psiholog, am auzit experienta unui prieten, fost si actual coleg de facultate, care a avut si el de furca cu episoade depresiv anxioase. Cum in orasul in care locuieste nu stia ca ar fi cabinete de psihoterapie, a ajuns la cabinetul privat al unui psihiatru. N-a mai intrat la medic pentru ca antecamera l-a convins ca nu avea ce cauta acolo. In timp ce astepta sa intre la medic, in sala de asteptare se mai afla un pacient care vorbea cu un cutit imaginar si care ajunsese la un adevarata polemica cu acesta. Povestea l-a convins pe amicul meu ca locul lui nu e acolo.

Am aflat apoi ca aparitia depresiei si a anxietatii care ne dau aceste atacuri de panica sunt de fapt expresia unor intrebari pe care la nivel subconstient ni le punem si la care nu avem rapuns. Este rezultatul unor conflicte interioare care nu ne dau pace si care, indiferent daca sunt constientizate sau nu, produc dezechilibre la nivel psihic si, implicit, si efectele pe care le cunoastem. Asadar, raspunsul la aceste intrebari trebuie sa-l gasim in interiorul nostru iar un psiholog ne poate ajuta sa gasim rapunsurile pe care le cautam. In cele mai multe cazuri, din ce am aflat de la cei care au trait astfel de experiente, majoritatea psihiatrilor recomanda antidepresive pentru “tratarea” depresiei si anxietatii. Insa, dupa cum putem intui, medicamentele nu ne ofera raspunsuri la intrebarile care ne-au cauzat “boala”, ci ne ofera substitute chimice pentru a inhiba mecanismele gandirii sa-si puna intrebari. Asadar, nu tratam cauza, ci doar efectul si, odata medicatia suspendata, intrebarile reapar si se creaza din nou dezechilibrul.

Nu sunt nici psiholog, nici psihiatru insa acestea sunt concluziile trase din experienta mea personala. Disputele pe tema psiholog sau psihiatru sunt nenumarate si, daca ar fi sa intrebam una dintre tabere, fiecare dintre acestea vor enumera avantajele pe care le ofera si o multime de dezavantaje pe care le gasesti in cealalta parte. Tin sa precizez ca exista atat psihologi prosti, cat si psihiatri incompetenti, asa cum exista profesori slab pregatiti sau ingineri care n-au nici o treaba cu meseria si asa mai departe. De asemenea, exista in fiecare profesie vom gasi oameni dedicati care isi fac meseria cu profesionalism si care vor reusi sa ofere solutiile optime la problemele care te framanta.

Va urma in continuare o serie de episoade intitulate “Cu anxiosul la psiholog”. Da, titlul e inspirat din filmul “Cu Nasul la psihiatru”. E suficient sa spun ca in film joaca Robert de Niro si e un argument suficient ca sa-l urmariti daca n-ati facut-o deja.

Pace si ganduri bune!

  1. Mariana
    August 12, 2012 at 18:57

    O sa caut seria asta de episoade ca inceputul parea promitator.

  2. mihaela
    December 14, 2012 at 15:20

    Un pic alterata imaginea psihiatrului, mi se pare mie. Chiar daca psihiatrul apeleaza in prima faza la tratament medicamentos, sunt cazuri in care chiar el indica psihoterapie, deoarece tratamentul nu face decat sa atenueze simptomele specifice anxietatii, depresiei, dar , asa cum spuneai si tu, nu rezolva problemele care stau la baza. Eu cred ca solutia e terapia, insotita sau nu de tratament, pentru a rezolva conflictele care au dus la dezechilibru.

  3. deea
    June 16, 2013 at 08:20

    si eu am tot felul de ganduri negative si temeri, frica,stres,iritabilitate de aproape un an. dar sincer, aproape toate gandurile ce le am nu reprezinta realitatea. nu consider ca au o baza. imi amintesc cum au inceput si cum ma simteam cand am inceput sa le am, si ma simt de parca m-am fortat sa le am, si atunci nu le-am simtit ca si cum ar fi fost reale, pur si simplu cautam o cauza. si desi am momente in care starea mea de teama permanenta trece, apoi revine. nu cred ca e un motiv pt care revine, ci cred ca asa m-am obisnuit, sa am acolo cateva zile, o saptamana perfecta in care chiar ma simt fericita, dupa care sa o iau de la capat cu starile de rau. acum chiar sunt hotarata ca data viitoare cand ma voi simti mai bine de la sine, sa incerc sa imi mentin starea cat mai mult prin autosugestie si alte activitati

    • June 16, 2013 at 19:34

      Deea, starile astea nu au venit, asa pur si simplu, ci sunt o urmare a unor trairi negative pe care, probabil, nu le-ai constientizat la momentul respectiv, dar care in timp te-au modificat comportamental si psihic.Acum daca tu ai puterea de a inversa aceste lucruri, ar fii perfect si de apreciat, dar eu cred ca iti trebuie mai mult decat vointa. Iti trebuie si ajutor…de la familie, rude, prieteni si de la cei ca noi care te putem intelege cel mai bine pentru ca stim prin ce treci. Deci succes.

      • deea
        June 16, 2013 at 23:33

        stiu cand au inceput starile, ce le-a declansat. Stresul, mediul, barfa si persoanele care judeca oamenii fara sa ii cunoasca, un job nou cu un mediu toxic. Am fost obosita, stresata, nu dormeam destul atunci, incercand sa balansez viata personala cu cea profesionala. Si m-am lasat afectata si influentata de ceea ce ziceau altii fiindca nu mai aveam putere, eram extenuata. Pana atunci nu ma afectau, nu eram asa influentabila. Gandurile ce le am acum stiu ca nu reprezinta realitatea, deoarece le-am dezvoltat in timp ce incercam sa gasesc cauze si motive pt cum ma simteam(cautari pe google si alte cele). Din pacate, si acum interpretez orice in mod negativ, orice imi zice cineva, eu consider ca e ceva negativ. Am devenit dependenta de parerea altora, si orice mi se zice, o iau ca o insulta, ca pe o jignire. Dar nu mai e asa ca la inceput, nu mai e asa puternica senzatia asta de teama si stres. Nu sa merg la psihologi, si nici sa vb cu familia, deoarece o sa isi dea cu parerea, spunand ca nu sunt fericita cu prietenul meu, ca nu e nimic rau in despartire, sau ca nu par fericita, dupa aceea sfaturi despre ce si cum sa fac, sau care e problema de fapt etc. Tocmai de parerile altora m-am lasat afectata, asa ca nu mi mai doresc sa aud alte pareri sau presupuneri de la cei care nu stiu cum este sa treci prin asa ceva. In final, e ceva mental, si singura care o sa poata trece peste asta sunt eu. Parerile altora nu ma ajuta deloc, doar fac mai rau. Multumesc, si sunt sigura ca voi depasi aceasta problema.

  4. June 17, 2013 at 09:32

    Eu unul iti doresc succes, dar cel mai bine ar fii ca hotararile sa le iei singura in ceea ce te priveste si sa nu asculti de nimeni, astfel incat tu si doar tu sa fii raspunzatoare pentru actiunile tare. Stii in momentul in care ai gresit ca doar tu esti vinovata, daca ceva nu a mers conform planului. Dar faptul ca tot ce iti spun apropiatii tu interpretezi in mod negativ, nu poate fii decat o aversiune pe care ai dezvoltat-o in timp fata de parerile lor si crede-ma asta nu este normal…sunt ai tai si trebuie sa tii cont totusi si de ei…este drept nu trebuie sa te controleze, dar nici sa nu-i bagi in seama. Tie iti este teama sa nu dezamagesti, probabil, si atunci de aici nesiguranta asta. Eu unul iti doresc sa depasesti singura problema, sa iti iei viata in propriile maini sa iei deciziile corecte si potrivite pentru tine si cel mai important…tu sa fii fericita.

  1. No trackbacks yet.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: