Home > jurnal de anxios > Mici secrete in lupta cu anxietatea si depresia

Mici secrete in lupta cu anxietatea si depresia

Voi trece peste cateva etape si voi dezvalui mici secrete in lupta cu starile produse de anxietate si depresie. Secrete descoperite in timpul sedintelor de psihoterapie si care chiar ajuta. Sper sa fie un real ajutor pentru cei care se confrunta cu aceste probleme.

Care este definitia anxietatii?

Voi incerca sa dau o definitie proprie, fara sa fac referiri stiintifice asupra acestor fenomene. Explicatiile sunt bazate strict pe experienta personala. Anxietatea, uneori asociata cu depresia, este o stare de panica generalizata, fara un motiv concret care sa poata fi nominalizat. Aceasta panica este insotita de o frica permanenta ca ceva rau se va intampla si o teama inexplicabila de moarte iminenta care iti da peste cap intreaga viata. Problema este ca toate aceste stari de natura psihologica sunt dublate de efecte fiziologice, cat se poate de reale: dureri in pipet, lipsa de aer, incapacitatea de a putea respira bine si complet, membre amortite, stare de lesin, oboseala psihica generalizata. De asemenea, in anxietate se manifesta lipsa oricarui chef de a mai face ceva, dorinta de a fi cat mai mult singur, tendinta de a te retrage in casa si a evita contactul cu ceilalti. Evident, la aceasta enumerare se pot adauga inca multe aspecte.

Ce se intampla in timpul unui atac de panica?

Se spune ca un atac de panica este, de fapt, o reactie exagerata a organismului fata de un eveniment inchipuit. Creierul nostru nu poate face distinctia dintre un eveniment real si unul inchipuit si reactioneaza la fel in ambele cazuri. Astfel, daca exista panica si frica ca vei suferi un infarct, creierul da comenzi exact ca si atunci cand ar lupta cu un infarct, iar de aici rezulta o multime de efecte colaterale traduse in starile fizice pe care le-am amintit.

In psihologie se vorbeste despre “cei trei F” care pot actiona in cazul in care creierul nostru sesizeaza un potential pericol pentru organism: FIGHT, FLY, FREEZE. Asadar, LUPTA, FUGI sau INGHETI. Stie toata lumea expresia “Am inghetat de frica!”, e una dintre modalitatile in care reactionam in cazul unui pericol. O alta modalitate este cea de a cauza pentru a nu suporta consecintele. In cele mai multe dintre cazuri insa, creierul nostru alege sa LUPTE cu problema si pericolul aparut.

Asadar, sesizand pericolul, creierul da comanda ca organismul sa primeasca mai mult oxigen, necesar luptei. Intervine aici o respiratie alerta si mai rapida. Doar ca nefiind o problema reala (ci doar una inchipuita), oxigenul ajuns in organism nu este consumat, intervenind o hiperoxigenare a organismului. Creierul sesizeaza aceasta noua problema si da comanda ca vasele de sange sa se contracte, astfel fiind absorbit mai putin oxigen. De asemenea, se intampla niste fenomene la nivelul diafragmei si a plamanilor, necesare inhalarii unei cantitati mai reduse de oxigen. Din cauza contractiei vaselor de sange, apare o mica tensiune arteriale iar din cauza contractiei diafragmei apare presiune in piept. Urmatorul pas este chiar o lipsa de oxigen, de data asta reala. Si de aici, un intreg cerc vicios.

Cum reactionam in cazul unui atac de panica?

Daca sesizati dureri sau presiune in piept insotite de lipsa de aer, amortire de membre si toate celelalte simptome asociate primul pas este sa mergeti la spital. Daca insa ati trecut prin experiente asemenatoare mie, adica medicul a spus in nenumarate randuri ca nu sunt probleme reale la inima si sunt doar atacuri de panica, va voi impartasi cateva secrete.

In primul rand, trebuie facut un exercitiu de respiratie care trebuie facut pe parcursul a cel putin 2-3 minute. Asadar, incercati sa respirati complet (inspiratie-expiratie) de maxim 10-12 ori pe minut. Aceasta inseamna ca un ciclu inspiratie-expiratie va dura aproximativ 6 secunde: doua-trei secunde inspirati, una-doua secunde tineti aerul in piept, apoi in una-doua secunde expiratie. Parcurgeti acest exercitiu timp de 2-3 minute.

O alta modalitate, mai simpla, este sa respirati timp de un minut-doua in punga pentru ca atunci cand veti inpira veti inspira o cantitate mai mare de dioxid de carbon si o cantitate mai mica de oxigen si astfel veti reusi sa rezolvati pe moment problema hiper-oxigenarii.

Un al doilea exercitiu, tot de respiratie, consta in a incerca sa respirati “din burta”. Cu alte cuvinte, incercati ca atunci cand inspirati sa umflati abdomenul si nu plamanii.

In fine, poate cel mai complet exercitiu este cel privind combinarea exercitiului de respiratie (cel cu ciclul de sase secunde) impreuna cu un alt exercitiu de incordare musculara. Astfel, in timp de inspirati incordati usor si progresiv musculatura, astfel ca atunci cand ati inspirat complet sa fiti si complet incordat. Tineti aerul in piept si mentineti incordarea. La expirare relaxati brusc musculatura. In acest fel veti reusi sa consumati in mod mai rapid oxigenul acumulat in organism si sa scapati mai usor de simptomele asociate atacului de panica.

Voi reveni pe parcursul posturilor si cu alte tehnici de relaxare, si cu modalitati de schimbare a atitudinii de viata, cu modalitati de repozitionare si de lupta cu anxietatea si atacurile de panica.

Mult succes!

NOTA: Explicatiile de mai sus nu au caracter medical, ci sunt simple constatari si relatari din memorie, fara a avea rigoare stiintifica. Asadar, trebuie luate ca atare.

 

  1. No comments yet.
  1. No trackbacks yet.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: